- Acasă
- pavalachepaul
- Vă mai amintiţi de mine?
Vă mai amintiţi de mine?
sâmbătă, 26 decembrie 2015
Azi e cald şi mâine-i rece
Trece timpul nemilos.
Şi cu el şi omul trece
Şi se duce la Hristos.
Oare, vă mai amintiţi
Vă mai amintiţi de mine?
Oare, voi, nu vă gândiţi
La o lume care vine?
Azi e cald şi timpul trece
Să ajungem la Hristos.
Unde-n veci ne vom petrece
Viitorul Luminos.
Vă aştept ca să veniţi
Unde-i numai poezie.
Unde NU mai pătimiţi
Şi există bucurie.
Să vă amintiţi de mine
Cât de mult eu v-am iubit.
Şi că vremea... trece, vine
Şi nu este de oprit!
Totuşi, omul, se opreşte
Să se poată odihni.
Mai apoi, iarăşi, porneşte
Şi-n veci, nu se va opri.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
La mulţi ani şi ţie dragă Adina. Şi trag speranţă să ne vedem şi în ceruri, da?
pavalachepaul (autor)
sâmbătă, 02 ianuarie 2016
Va doresc un An Nou fericit , cu bucurie si sanatate , domnule Pavalache:)
La multi ani ! :)
Adina Speranta
joi, 31 decembrie 2015
Dragul meu Aurel, ţin să-ţi mulţumesc şi să-ţi urez şi eu mulţi ani fericiţi într-o ultimă zi din 2015. Am făcut puţină istorie la care mă aşteptam să veniţi şi să comentăm, să ştim pe viitor cum procedează şi cum reuşesc guvernanţii să ne prostească şi să ne închidă gura când... ieşim în stradă să ne cerem drepturile băneşti căci, fără bani suficienţi SUPRAVIEŢUIRII, nu poţi trăi în această lume coruptă şi... DIAVOLEASCĂ, pot spune. De ce spun acest lucru... pentru că, diavolul ne conduce nu Dumnezeu care, ne tot învaţă de mii de ani cum să răbdăm şi să scăpăm din această lume... spre o lume mai bună bineînţeles. Vă povesteam despre vremurile trecute când, baza economiei unei ţări era Agricultura. Noi... ţările române... am fost grânarul europei deci, un teritoriu dorit şi cotropit de multe alte popoare. În acea vreme, să poţi exploata pe omul de rând şi tu... rege... guvernant, să te poţi distra pe unde doreşti, trebuia să-l DEPOSEDEZI de pământul deţinut de fiecare în parte... de pe timpul lui Cuza Vodă când, ţăranii, au devenit iobagi... adică au primit fiecare un teren agricol în propietate. Acum, cum să facă cei ce conduceau destinele ţărilor române să, îi aducă iarăşi la sapă de lemn, cum? Simplu, să-i determine să-şi vândă pământurile şi, fără aceste terenuri fertile, să ajungă... SLUGI... robi, la stăpân. Totuşi, lucrul acesta a dat bătaie de cap guvernanţilor vremurilor căci, la căsătorie, zestrea se calcula în... pogoane, cum se numeau... jumătăţile de hectare de pământ ARABIL... deci, fertil... bun de cultivat grâu şi porumb. Şi deci, NU puteau să-i deposedeze de pământurile moştenite, aşa că, au trecut la altă gândire căci, în România, a început marea industrializare gândită de comunişti a fi viitorul LUMINOS al locuitorilor acestei ţări. Se ştie faptul că, s-a făcut un împrumut de 10 miliarde de dolari cu... DOBÂNDĂ unde? La Fondul Monetar Internaţional care, ştim că există şi astăzi când, avem o datorie extrem de mare de... 100 de miliarde de euro... dacă nu şi mai mult. Dacă, împrumutul acesta actual, s-a dus pe apa sâmbetei ajungând o parte în buzunarul guvernanţilor corupţi, nu acelaş lucru s-a întâmplat cu cei 10 miliarde dolari vechi şi care, pe acea vreme, erau o sumă foarte mare şi riscant a te împrumuta cu o aşa sumă de bani. Comuniştii deci, au calculat să construiască cât mai repede posibil... fabrici şi uzine şi, odată construite, să nu mai depindem de importuri ci, să devenim exportatori de bunuri de larg consum. Ţările dezvoltate deja puternic industrializate, priveau cu infrigurare rapiditatea cu care se ridicau fabricile şi uzinele... nu numai în România ci şi... în fostul URSS... cu sateliţii lui precum... Bulgaria, Ungaria, etc. Ce este de făcut... s-au întrebat cei ce ne-au împrumutat cândva cu aceşti 10 miliarde de dolari americani... nu euro. Păi... nu ştim... ce ştim este că, se vor scăpa cât de curând de datoria avută, rămân cu fabricile şi uzinele nou construite; vor concura cu produsele lor pe piaţa externă la un preţ competitiv mai mic decât al nostru; vom da faliment; vom face stocuri şi nu vom avea piaţă de desfacere unde să ne vindem aceste produse deci... România, trebuie atacată... INTELIGENT. Şi, au trimes bineînţeles spioni care, să descopere punctele slabe ale românilor de rând. Acestea au fost... lipsa alimentelor căci... se exporta masiv pentru a ne scăpa de ultimul miliard de dolari avut datorie. Apoi... libertatea căci, nu aveam acea libertate de a trece graniţele ci, a munci în ţărişoara ta care, odată scăpată de aceste datorii băneşti externe, va deveni raiul pe pământ... depăşind cu mult condiţiile de trai ale altor ţări. Şi ca să vedeţi că am dreptate, la nici un an de zile din momentul... 1989 când ne-am scăpat de datoria aceasta istorică de 10 miliarde de dolari, datorită industriei, am exportat deja... maşini, tractoare, locomotive electrice... etc; peste tot în lume (prin lumea a treia cum i se spunea ţărilor... SLAB dezvoltate din... Africa, America Centrală... etc) şi, aveam în momentul revoluţiei de primit de la aceştia... cât credeţi? Puţini spun adevărul de frica străinilor căci, un miliard de dolari ştiu sigur că s-au pierdut şi, un alt miliard de... euro... de această dată, s-a furat deci, au tot motivul să nu le mai ceară acelor state miliardul de dolari care ne aparţinea nouă... românilor. Aşadar, au găsit punctul slab şi... să nu credeţi că, securitatea comunistă... prin spionii care îi aveam şi noi prin ţări străine, nu era la curent cu planurile acestora de atac asupra noastră. Ştiau exact unde (în zona Timişoarei) şi când vor începe atacul. Se zvonea la... radio şanţ, cum se spunea cu puţină vreme înainte de revoluţie că, suntem atacaţi din toate părţile; că... nişte paraşutişti s-au ascuns nu ştiu pe unde şi că... începe războiul... sigur ne concentrează aştia şi murim. Că, au fost sau nu paraşutaţi spioni care să instige la revoltă împotriva regimului Ceauşist... nu ştim. Ce stim este că, revoluţia, nu a fost o revoluţie ci, o răsturnare de guvern. Oare, noii guvernanţi... majoritatea fost comunişti, vor mai fi aceştia patrioţi sau... vor fi uşor de corupt cu bani... dolari? Satana... e... vedeţi ce a făcut şi ce face în continuare cu noi, vedeţi? Mai avem noi armata noastră loială care să ne apere de orice fel de agresiune externă? Mai avem noi fabricile, uzinele, şantierele de altădată... în aşa fel încât, fiecare cetăţean al României să aibă un loc de muncă asigurat până la bătrâneţe? Ce fac cu... noi, cei bătrâni care am muncit 30-40 de ani şi am îndurat frigul şi foamea, ce fac? Vă spun eu căci, aveam sporuri care, le-au tăiat. A mai rămas sporul de vechime care, varia între 5 la sută şi 25 la sută din salariu... BRUT. Şi, au găsit modalitatea de a ne deposeda şi de acest spor... cum credeţi? Inteligent... da, căci, suntem proşti de dăm în gropi... cum se mai zice. Spre exemplu, înainte vreme, cu sporul maxim de vechime, ajungeam la un salariu net cu 25% mai mult decât un altul care... avea şi el o vechime în muncă de 2-3 ani şi deci, NU avea niciun spor de vechime. Cu alte cuvinte, la salariu minim de 450 de lei, aveam un salariu brut cu 25% mai mult şi deci, ridicam lunar cam 650 de lei net. Când s-a majorat salariu minim pe economie la 600 de lei, pe fluturaşul de salariu, dispărând încă de ceva vreme sporul de vechime al fiecăruia în parte (ziceau că se află integrat în salariu brur şi nu mai apare rubrică de spor de vechime) cei ce aveau întradevăr 450 de lei brut, au ajuns să aibă acum... 600 lei brut deci... s-au apropiat fulger de mine... om bătrân cu vechime în muncă, iar eu... tot la 650 lei brut am rămas deoarece, depăşeam salariu minim brut pe economie. Vedeţi voi hoţia? Vedeţi voi cum s-a uitat de acel spor de vechime în funcţie de anii lucraţi? În continuare, vedeţi ce inteligent se discută la ridicarea salariului minim pe economie de la 1050 la 1250 de lei, vedeţi? Păi... diferenţa, este de 200 de lei, este? NU este căci, impozitul... taxele către stat, se plătesc nu din vechiul salariu minim pe economie ci... din cel actual deci... ciuciu... 200 de lei în plus căci, se mai devalorizează şi leul; se mai modifică (tot inteligent) şi preţurile alimentelor de bază... ei ha... ce ziceţi, am dreptate sau nu?
La mulţi ani români... dacă, mai apucaţi mulţi ani fericiţi de acum înainte.
31.12.2015.
pavalachepaul (autor)
joi, 31 decembrie 2015
Sigur, cum să nu-mi amintesc de dumneata. Scrii frumos și armonios, ține-o tot așa, e foarte bine pentru poezie.
La mulți ani, sănătate, fericire și un an mai bun!
ALapis
miercuri, 30 decembrie 2015
Dragii mei, aş dori să fac puţină istorie cu voi şi, să vă explic de unde până unde s-a ajuns... unii, să fie bogaţi, iar alţii săraci lipiţi pământului, cum spune românul. Chiar expresia aceasta cu... lipiţi pământului, a rămas printre noi din vremurile în care, dacă nu aveai pământ să-l lucrezi şi după care să poţi vieţui, erai sărac... te duceai să munceşti la cel bogat (la boier i se spunea) bogat fiind pe acele vremuri... cel ce deţinea în propietatea sa mai mult pământ decât îl poate lucra familia sa. De fapt, boierimea, cumpăra sau... pur şi simplu le sechestrau pământurile celor ce nu-şi achitau dările către stat căci, ţara, nu era suverană şi independentă ci, cucerită de turci, de imperiul Austro-Ungar (Hasburgic i se mai spunea) etc. Deci, aşa a apărut burghezimea care, deţineau sute de hectare de pământ arabil, de păduri, de păşuni... adică, deţineau întreaga ţară... fie Moldova, fie Ţara Românească sau Transilvania. Ce făceau ţăranii fără pământ să-l lucreze, v-aţi întrebat? Poate mai aveţi bunici care să vă spună cum... se distrau boierii pe acele vremuri... pe la Paris cu trăsura; îmbrăcaţi în porfiră precum boierul din pilda bogatului nemilostiv căci, exact aşa şi erau – nu aveau gram de milă de tine care, de voie, de nevoie, te duceai cu ziua şi-i munceai pământul... nu cu tractorul căci, nu existau aşa ceva ci, cu sapa, cu furca, cu mâna la secerat, etc. Ca şi în vremurile noastre, exista mentalitatea că, dacă le dai mult grâu şi porumb acestor ţărani care ţi-au lucrat toată vara pământul... moşia, mai şi vând... fac bani... se duc şi se distrează şi ei şi, mai îţi muncesc anul următor zi de zi sau... vin să-ţi muncească când vor şi DACĂ vor? Deci, calculau şi ziceau... vă dăm atât... gata, că vă împuşcăm dacă nu vă convine. Aţi auzit voi de răscoala de la Bobâlna din 1907? Cred că nu, deoarece, nu se doreşte să cunoaşteşti istorie... să cunoaşteţi cum au luptat ţăranii cu arma în mână (nu puşcă ci... furci şi topoare) pentru a-şi căpăta libertatea; ca nu cumva să se repete şi, să vedem pe străzi asemenea persoane dând năvală peste... parlamentari... cu furci şi topoare? Vă daţi seama în ce situaţie au fost puşi cei din clasa exploatatoare căci, a fost şi o secetă întradevăr dar, FOAMEA, ce faci, ce mănânci dacă, boierul la care ai muncit, îşi bate joc de tine, în timp ce el se înbuibă cu... cărnuri şi vinuri alese; ce faci? Da, faci pe haiducul... te duci peste boier, dai din ce ai luat şi altora care sunt... lipiţi pământului deci, faci dreptate. Ori, boierii, se aşteptau la aşa evenimente şi, aveau jandarmii lor... şcoliţi şi pregătiţi să-i apere în astfel de cazuri. Cu toate acestea, decât să mori şi tu, şi copiii tăi de foame în bordei (bordeiul era o locuinţă săpată în pământ care, pe timp de vară asigura răcoarea necesară, iar pe timp de iarnă, ţinea o temperatură mai ridicată decât afară căci, nici lemne de foc nu-ţi dădeau cei ce deţineau păduri şi păşuni în zonele deluroase sau muntoase). Deci, decât să mori de foame în casă... spuneam; mai bine... mori cu boierul de gât, nu? Comuniştii, puneau mare accent pe istorie şi, în special pe acele evenimente care, ziceau ei că, dacă nu le vom MEMORA (se dădeau la examene obligatoriu) se pot repeta şi, vom ajunge de la stat (statul reprezintă comunitatea toată... ce este al meu este şi al tău şi invers – ce este al tău este şi bunul meu... propietatea mea) să muncim iarăşi la cel bogat care, să pună jandarmii pe noi dacă ne revoltăm. La răscoala ţăranilor din 1907, pentru că au ieşit puzderie de ţărani înfometaţi cu... furci şi cu topoare; au pus TUNURILE pe ei. Vă daţi seama... 11 mii... mii nu sute; de ţărani au fost ucişi în ziua respectivă. Ca document al vremii... avem picturi, avem încă... bătrâni care ne pot povesti dar, sunt lăsaţi, pot povesti la televizor aşa ceva?
Pe scurt aşa... cum au apărut oraşele? Oraşele au apărut odată cu industrializarea ţărilor. În comunism, industrializarea a fost un bun necesar pentru toată comunitatea de români existentă. În capitalism, ni se spunea la şcolă că, nu există... ce este al meu este şi al tău ci, monopolul... banii; fiind ţinuţi de clasa exploatatoare... patroni, regi, regine, prinţi, prinţese... contese... etc; aceştia devin tot mai bogaţi, în timp ce, la capătul opus, ne paşte sărăcia. Ori, industrializare mai înseamnă şi ROBOTIZARE deci, nu omul munceşte pământul respectiv ci... tractorul, maşina agricolă. Deci, pentru a produce maşini agricole... în special, trebuia să suferim de foame şi să ne construim propiile fabrici şi uzine. Deci, România, urma să fie o ţară extrem de bogată deoarece, avem... pământ arabil, păduri; avem... bogăţii care, mai sunt astăzi ale noastre? Ce putem face... mai putem face NAŢIONALIZAREA... trecerea în propietatea statului a... fabricilor, a... imobilelor, a... pământului şi, cu robotizarea existentă, să nu mai existe decalajul acesta dintre bogaţi şi săraci?
Dragilor, viitorul vă aparţine. Să poţi ţine omenirea în frâu, nu înfometarea; nu salariu de mizerie ci, RELIGIA, credinţa ta că, va veni mai devreme sau mai târziu decesul peste tine şi, după deces... după ce te-ai odihnit o fracţiune de secundă, Dumnezeu, ne va învia şi judeca pe fiecare individ în parte (are timp... milioane de ani) – cei ce au înţeles şi au ales bogăţia SUFLETEASCĂ, vor fi fericiţi la nesfârşit; iar cei ce şi-au dorit doar ei... ei să trăiască bine iar alţii... ducă-se... celui rău; aceştia, ce spune Dumnezeu că vor păţi... vor fi iertaţi; vor face... 2-3 ani de puşcărie sau... în vecii vecilor nu vor vedea... Lumina?
Renunţaţi de bunăvoie la averile pe care le aveţi, vă rog, altfel, NU veţi vedea Împărăţia cerurilor... NICIODATĂ.
Mulţumesc şi vă mai aştept o zi sau două să... discutăm, dacă se poate, dacă nu... Adio... Amin.
29.12.2015.
pavalachepaul (autor)
marți, 29 decembrie 2015
Laurian, vreau să-mi citeşti
Şi ceea ce am comentat.
Ca mai apoi, să te gândeşti
La ce v-am scris despre uitat.
Suntem fiinţe ce uităm
Uităm pe cel ce-a dispărut.
Şi ne-amintim când repetăm
Citind cuvinte din trecut.
Ce zici, ne uită Dumnezeu
Credinţă dacă am avut?
Dar cel care a fost ateu
Să creadă-n Dumnezeu n-a vrut?
Scriptura spune că, te scrie
În Cartea Vieţii, Dumnezeu.
Iar la sfârşit când, te învie
Nu-l judecă pe cel ateu?
Şi cel ce fi-va judecat
Nu spune că se chinuieşte?
Nu spune că, îi aruncat
În foc... în iad, se văicăreşte?
De ce-şi doreşte omul bani
Şi nu-şi doreşte veşnicia?
Trăieşte... milioane ani
Dacă-i prosperă... lăcomia?
Sunt oameni lacomi cu averi
La care nici nu poţi gândi.
Nu te gândeşti că mâine pieri
Şi pe pământ nu vei mai fi?
Asta-i nimic dar, la-nviere
Vor învia şi-aceşti atei.
Vor mai avea... bani şi putere
Să se mai creadă... dumnezei?
Poate vedeţi ce nebunie
Este la noi în parlament-
Vor bani, salarii, lăcomie
La pensie un... supliment?
***
Laurian... NU au credinţă-
NU vor să creadă-n Dumnezeu.
Mai repede cred în... ŞTIINŢĂ-
Adică în satana zeu.
Credinţa-n Dumnezeu înseamnă
Să dai şi celui ce NU are.
Căci, lăcomia, te îndeamnă
Să fii bogat... cu bani, cu stare.
Exemple-s multe... bogătani
Care muncesc pe cel sărman.
Căci, poţi trăi fără de bani
Lună de lună făr' un ban?
Da, poţi trăi şi fără bani
Muncind pământul care-l ai.
Îţi dau pământ cei... bogătani
Să poţi trăi şi tu... ca-n rai?
Dacă ţi-ar da, ce bine-ar fi-
(Aşa s-a vrut în comunism)
Când, sărăcia, va pieri
Nu ne-am dorit... capitalism?
Nu ne-am dorit să fim bogaţi
Şi sărăcia ne-a cuprins?
Nu vă tot spun şi tot uitaţi
Şi spiritele s-au încins?
V-am spus mereu şi repetat...
Postiţi, postiţi şi vă rugaţi.
Când fi-voi mâine decedat...
Nu v-am spus eu că... mă uitaţi?
De unde ştiu? De la Iisus
Care Mi-a spus să vă vorbesc.
Şi tot mereu, mereu, v-am spus
Şi să mă credeţi, îmi doresc.
Mulţumesc.
pavalachepaul (autor)
marți, 29 decembrie 2015
Ca intotdeauna citesc cu multa placere poemele tale pline de frumos
laurian
luni, 28 decembrie 2015
Marian, dreptate ai
Numai că, mă veţi uita-
Pentru că, mă duc în Rai
Şi NU mă veţi mai vedea.
Numai ce este văzut
Cu ochii este privit-
Acela este crezut
Zi de zi a fi citit.
Au fost sfinţi şi vor mai fi
Care fi-vor căutaţi-
Nu-s văzuţi dar... vor trăi:
Lucru pe care-l ştiaţi.
Arsenie, a fost sfânt
Şi-ntr-o zi a decedat-
A murit de pe pământ
Să trăiască, a-'ncetat?
N-a murit – s-a TRANSFERAT
A trecut în veşnicie-
Foarte mulţi s-au vindecat
Boca, nu-i fiinţă vie?
Cel ce zilnic s-a sfinţit
Prin post şi prin rugăciuni-
Devine DESĂVÂRŞIT
Şi da... va face MINUNI.
Arsenie, se ruga
Zi de zi la Dumnezeu-
Îngerii îl ajuta
La canal... la chin, la greu.
Când mama i-a decedat
Iute, norma, şi-a făcut-
Gardienii s-au uitat
Au privit şi l-au crezut.
Şi Boca, s-a odihnit
Mai apoi... TELEPORTAT?
La apel, nu a lipsit
Peste tot... l-au CĂUTAT?
Şi culmea, a revenit
Revenit la închisoare?
Nu a fost... DESĂVÂRŞIT
Cum a fost... posibil, oare?
Ştiu precis că NU credeţi
Şi că-s basme şi... prostii.
Credeţi numai ce vedeţi
Citind... versuri, poezii?
Treaba voastră, eu v-am spus
În viaţă să vă sfinţiţi-
S-ajungeţi precum Iisus
Adică... DESĂVÂRŞIŢI:
Adică, voi, veţi primi
Încă-n viaţă, Duhul Sfânt-
Şi chiar dacă veţi muri
Veţi trăi pe-acest pământ.
Restul, fi-vor adormiţi...
Adică se odihnesc.
De mine, vă amintiţi
Mai doriţi, să vă vorbesc?
Dacă da, veniţi, citiţi
Poemele ce le-am scris.
Dacă nu, NU v-Amin-tiţi
Precum bine, eu: v-am zis!
27.12.2015.
pavalachepaul (autor)
duminică, 27 decembrie 2015
Un mare adevăr...:)
”Totuşi, omul, se opreşte
Să se poată odihni.
Mai apoi, iarăşi, porneşte
Şi-n veci, nu se va opri. ”
O zi frumoasă,domnule Paul!
AlbAtros
duminică, 27 decembrie 2015
Am sa-mi amintesc de acest poem frumos Paul!
marian
duminică, 27 decembrie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
La data de 19 iulie 1996 Statele Unite ale Americii acordă României clauza naţiunii celei mai favorizate
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: pavalachepaul
Detalii poezie:
Distribuie pe: