Inimile Speranțelor de Iarbă - Sorin Cerin

Săgețile Frământărilor,
se îndreaptă,
către Destinațiile fără țintă,
ale Pașilor incomozi,
în cizmele de plumb,
ale Norilor de Vise,
ce ne apasă,
Sentimentele,
cu ploile lor de sfârșit de Lume,
prin care ne ducem,
Inimile Speranțelor de Iarbă,
Uscate acum,
să fie păscute,
de câte o Privire flămândă,
a Nimănui,
ce aleargă spre Nicăieri,
mai demult de când,
ni s-a născut Timpul,
Absurdului.

Adăugat de: Sunshine

vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.