Parcă ropote de aplauze,
asurzesc pământul facerii,
din care suntem plămădiţi,
atunci când,
copitele stropilor îngheţaţi,
din trupurile noastre,
ne lovesc orizontul patimilor.
Flamuri multicolore de dorinţe,
ne iradiază cu sceptrul Luminii Divine,
vrând să ne înfăşoare cu fericire,
dar găsesc numai întuneric şi frig,
pe aleile pietruite ale vieţilor,
ce vor să-şi afle sensul,
până la porţile,
ferecate şi ruginite ale cimitirelor,
de speranţe.
Distribuie: