SAlecsandru - creaţii proprii

Departe de Egipt și Canaan
Pustia,șerpi-nveninati,o ară
Cătând pe orice răzvrătit să-l piară;
O zi -n călătorie-i cât un an.

Sunt în stare de iovie
Însă Dumnezeu mă știe;
Vede cum înșelătorul
Vrea să-mi fure viitorul.

Mă ascund în poezie
Nimenea să nu mai știe
Că am ars ca o făclie
Singuratică-n pusie

Te -așteaptă și azi acela
Care-i foc mistuitor
Intinzandu-ți iar nacela
Să te ia cu el în zbor

Sunt un atom din Unul întreit
Intru iubire și nedespărțit .

Atât în viață cât și-n vers
Căile noastre sunt invers-
Tu ți-ai ales un univers
Din beznele prin care-ai mers ;

Pe mine singura chimie
Mă leagă doar de veșnicie
Căci am murit față de lume
Și gust cereasca-ntelepciune

Acest pământ ne e ținut străin
Pe care cresc recolte de pelin
La fiecare pas ne-atacă lei
Că-n ochii lor nu suntem decât miei

Am ajuns imun la verbe
Nu mă tem că mă rănesc;
Luptele,cândva acerbe
Cu ele,mă întăresc.

Să fii ca Iosif biruind ispite,
Ca Petru-stâncă răspândind Lumina
Pe-o scară îngerii să te invite
În corul lor,transfigurandu-ți tina.