SAlecsandru - creaţii proprii

Putere dă-mi să îmi înalț
Spre Tine,zilnic,gândul
Să nu m-asemăn cu ceilalți
Ce i-a robit pământul

Sunt doar un rob:am un Stăpân
Nu-s idolatru de păgân
La nimenea nu mă închin
Ci doar la Tatăl cel divin

Eu nimic nu promovez
În afară de Iubire:
Îi sunt rob și-i datorez
Nesfârșita mântuire

Inima-izvor îmi e de ape
Susurând spre veșnicie ,lin .
Urc în zări și cerul e aproape
Stând în turma Mirelui Divin .

Voi învia în ziua de apoi
Dar viu voi fi în viață și în moarte;
Voi părăsi demonicul gunoi
Ce tine-n întuneric vieți deșarte

Mi-e visul tânăr ca un prunc
Şi catre ceruri îl arunc
Şi îl trimit şi către voi
Că sol al zilei de apoi.

Da-mi Doamne dragoste cu carul
Să-mi pot purta pe-aici amarul
Și gândurile mele toate
Spre țara din eternitate

Te tulbura nemarginirea,
Si groaza mortii mai ales?
Ravnesti sa afli nemurirea,
Gandesti la ea destul de des?

Eu sunt iubirii menestrelul-
A ei aripă m-a atinis
Spre--a viețui la fel ca Mielul
Pe crucea Golgotei întins.

Biserică laodiceana
Care te crezi fară prihană
Nu simți cum frigul te cuprinde
Sub înghețatele cuvinte?