SAlecsandru - creaţii proprii

Nu știu iubirea s-o mimez
Ci pieptu-n sabia-i mi-așez
Purtat de vântul cel de sus
Ce m -a făcut rob lui Iisus

O,Doamne,Veșnică Înțelepciune
Doar Tu cunoști a noastră slăbiciune
Și când simțim că drumul se termină
Ne ieși în cale cu a Ta lumină

Voi poeti introvertiti
Singuri si nefericiti
Alergand dupa naluci
Spanzurate pe vechi cruci,

Zadarnica nu-i truda si osteneala mea
Infuriate valuri se tot reped in ea
Dar toata forta,toata salbaticia lor
In liniste si pace,ca stanca,o ignor.

Sunt iudeu spiritual-
Stiu aceasta bine
Traiul mi-este vertical,
Domnul e cu mine.

O,biet popor,ești condamnat a duce
Pe umeri a înșelăciunii cruce
În locul dreptei cruci a mântuirii
Prin jertfa sfantă a Domnului iubirii.

Sunt el la puterea zero
Și el ,necuprinsul ,
Mă cuprinde;

Nu te mai vreau ,ca în trecut
Caricatura mea de lut
Mi-ai fost atâția ani suport
În care moartea făcea sport.

Stai liniștit:nu te va plânge
Niciun copac și nicio floare'
Lumina nu te va ajunge
Rămâi în pace la răcoare.

Voi poeți ai României
Ce aveți lire cu har
Puneti capăt poeziei
Ce vă mistuie-n zadar