SAlecsandru - creaţii proprii

Eu sunt poetul plugar
Chemat sa are in nestire
Tinutul interstelar
Prin iubire;

Vrei pace,cant,iubire nesfarsita?
Te lupta intai cu fiara otravita
Ce-n trupul tau si-a ridicat salasul!
Te lupta si nu renunta ca lasul!

De ce privesti mereu la lume
Cand poti la Mine sa privesti?
Cu ce fel de intelepciune
Ai vrea sa te impartasesti?

Eu chiar iubesc.Nu scriu asa
De dragul de a scrie,
De-a murdari,de-a maltrata
Un petec de hartie.

Pazeste-ma de traznetul ce vine
Pe nesimtite ,adesea,din senin,
Sa-mi fure duhul care ma sustine
Si-n adevar sa nu ma mai inchin.

O,daca ai sti sa numeri
Zdrentuitele haine
Aruncate in graba
De dalba stea,

Acum,cand fac explozii
Carute siderale,
E timp de nascut plozii
Cuvantului,pe cale.

Curand
Vartejul de vant
Si carul de foc
Vor strange rodul

Nu vezi ca-ncep o noua zi cu tine
Lumina mea,lucind intre lumine?
Nu te surprinde
Hotarul fiintei mele

Nu mai iubesc fapturi de lut-
lluzii si desertaciune;
Ma-ntorc in focul cel stiut
Supranumit Intelepciune.