SAlecsandru - creaţii proprii

Lumina zdrentuita-n curcubee
A poposit in lume prin femeie ;
In cort umil de lut incatusata
Atarna doar de nevazutul Tata.

Iubirea nu priveste spre trecut
Si niciodata nu-i razbunatoare
In piept ea straluceste ca un soare
Iubirea-i cel mai valoros avut.

Sufletul imi canta
Ca o vioara cu strune de foc
Vibrand in aerul sferic
Al noptii,

Sunt cel ce vede oastea de cantari
Vuind prin apa indepartatei mari
Ce ne mangaie-n vremi de reverie.

Vine Cel ce este
Vine fara veste
Din sfere celeste
Zilele aceste

NU CUNOSC...

Serban Alecsandru

Cand gandurile-n stol imi zboara
Spre tine-n noapte sau in zi,
Devin ca mandra primavara
In care totul va-nflori

Prin bezna noptii nesfarsite
Fara de tinta calator
Cu aripi slabe si ranite
Purtam ostirea viselor.

C-ai fost iubit nainte de-ndreptare
Cata vreme erai vrajmas celui sfant
In dragoste nu-i amanare
De nu acum nu vei iubi nicicand

E alta lume,alt Univers
Mult mai presus de cer si stele,
In care totul e invers
Ca pe pamintul plin de rele.