Prima sosită, prima plecată

Autor:George Anițescu


Adăugat de: George Anitescu

duminică, 31 mai 2020

Dimineața, într-un an,
M-a'mbătat lumină nouă;
Ca v r ă j i t, parc-așteptam
O minune-n stropi de rouă...

Zi de zi și an de an...
Printre flori în risipire,
M-a mângâiat cu alean
Și m-a scăldat în iubire...

Când flori cădeau rânduri, rânduri
Din tei, ca ecou de ș o a p t e,,,
Urmăream, căzut pe gânduri,
Trenul ce-o ducea în noapte :::

..........................................

În zile triste, spre seară,
Lângă teiul desfrunzit ,
Mai aștept în vechea gară
Trenul ce n-a mai sosit !?.

Prin ce gară, în ce vreme,
Acel t r e n o fi trecând?
– Primăvară, prea devreme,
Mi-ai rămas numai în gând !


vezi mai multe poezii de: George Anitescu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Primăvara
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXXXII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.