Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CCCLXXII

În cârciuma aceea, sub bolta de fier,
Cuie și spete, jeguri și prafuri,
Lumea adunată într-un loc,
O încredere pierdută în vicii şi exces.

Când Dunărea sărută marea, pământul o susține,
Cerul le e martor și toți trei se simt atât de bine,
Soarele le pune cununa, e sus pe albastrul cer...
Doamne, mângâie-i c-o undă de pace, atât îți cer!

imagini
imagini alb negru
cu un roșu sângeriu
proiectate prin diafilme

Caut plăcere
În ceas de tăcere.
Ofer companie
Și flori de câmpie

TRIST ÎN AGONIE

de Marian Florentin Ursu

o floare se dizolvă în aerul ud
prin care trec o mulțime de fluturi
lovindu-se absenți de culorile pierdute din primăveri
când alergam alături de îngeri imaginari

Cu frații în pădure, o culme-mpodobeam,
Cu fragi, zmeură, mure și cânt zglobiu pe ram,
Eu te chemam la umbră să-nvingi valul tristeții
Și-armonios să-ți curgă prin gânduri unda vieții!

Se descurcă în trafic

Costel Zăgan, Universuri paralele

uite că te sărut
pur şi simplu nu am pe cine
de aceea
nu trebuie să-mi iei în nume de rău

E dimineață acum în Santorini
Un soare-aprins încinge atmosfera
În mare zburdă grațioși delfinii,
Iar eu îți spun în șoaptă, kalimera!