Judecata - Petru Creţia

Prin constituţia lumii
Tuturor, dar tuturor ne revine
Dreptul de a nu fi mai mult
Decât suntem,
Decât ce s-a întâmplat şi se întâmplă să fim
Între marginile nealegerii noastre.
Dreptul ca, judecaţi de puteri,
Să fim în sfârşit absolviţi,
Legitimaţi, îngăduiţi, eliberaţi,
Trecuţi, aşa cum se întâmplă să fim,
În tagma drepţilor şi a celor curaţi,
Admişi în comunitatea finală şi unanimă
A drepţilor şi a celor curaţi,
Amnistiaţi în însuşi numele necruţător al legii,
Spălaţi de rele şi patimi,
De vrerile noastre stângace, pierdute,
Înălţaţi din toate câte întâmplător vom fi fost
Şi neîntâmplător rămânem,
Îmbrăcaţi în straie regeşti,
Spălaţi pe picioare de pontifii negri ai soartei
Şi mai ales, mai presus, mai cu strâmbă dreptate
Iubiţi infinit.


vezi mai multe poezii de: Petru Creţia



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.