Nutzu - creaţii proprii

- În noaptea asta cu luciri nebune,
Iubita mea, îți fac confesiune,
Declar solemn că trupul de sirenă
Se impregnează-n mintea erogenă

- Ți-aș desena pe fiecare gleznă
O inimă străpunsă de-o săgeată,
Cerneala-i verde crud amestecată
Cu roșu-aprins să strălucească-n beznă,

- Sunt zile când te simt atât de-aproape
Că-n fiecare clipă te respir
Ori însetat sorb lacom din potir,
Din fanteziile ce-ți cresc sub pleoape.

- Când vine noaptea te aștept, minune,
Să-mi bați cu tocu-n poarta unui vis
Și să mă ții în pieptul tău închis,
Să nu-mi dai drumul pe cauțiune,

- Îmi place-n primăvara asta lungă
Să ies cu tine, să mă plimb agale,
Să-mbraci fustița scurtă să n-ajungă
Pân’ la genunchi și să încalți sandale,

- Azi voi pleca spre alte destinații
Cu nostalgii și doruri în rucsac,
De când nu te-am văzut s-a scurs un veac
Sau poate chiar mai multe generații

- A înflorit magnolia pe stradă
Și trecătorii o privesc mirați
La Păltiniș răsare din zăpadă
Un ghiocel cu ochii-nlăcrimați

- Te-aştept şi-acum la margini de cuvânt
Acolo unde înfloresc santalii,
În noaptea-n care cerul pe pământ
Coboară. Mâine-i ziua de Rusalii.

- E mai aşa năvalnic cum îl ştii,
Când plouă infernal, când mă răsfaţă,
Îmi bate-n geam cu raze aurii
Să îmi inunde dis de dimineaţă

- Vreau să te-anunț că vine iarăși vara
Și te invit cu mine la Prislop
Să ne oprim o zi în Hunedoara
Că ne-a fost scris, iubito,-n horoscop