Mihai_Manolescu - creaţii proprii
M-am născut în data de 30 Mai 1969, la Bucureşti.
Am absolvit Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti (promoţia 1988) şi mai apoi Facultatea de Utilaj Tehnologic din cadrul UTCB (promoţia 1993).
Debutul meu s-a produs la maturitate, în anul 2014.
Din acelaşi an am început să am apariţii în mai multe publicaţii din ţară şi de peste hotare, sau în diverse portaluri de specialitate.
Reacţia pozitivă venită din partea cititorilor mi-a dat imboldul necesar pentru a scrie poezii care acoperă o paletă largă de gen, de la poezia lirică, până la cea umoristică.
Debutul editorial are loc în anul 2015, prin includerea unei selecţii de poeme în volumul cu numărul 13 al antologiei „Simbioze lirice” apărut la editura Anamarol.
Tot în acelaşi an, în data de 10 Decembrie, are loc la Librăria Eminescu din Bucureşti lansarea primului volum de versuri, intitulat „Între liric şi satiric”.
Ceea ce îmi doresc cel mai mult este să împart în continuare pasiunea mea cu cei care iubesc poezia şi să se le ofer cu aceeaşi bucurie versuri noi.
- Şi-a luat căţel...
Și-a luat cățel...
Și-a luat cățel vecina noastră,
Să fie-n rând cu alte fete,
- Un bou şi-o vacă
Într-o oarecare zi
Dintr-o oarecare vară,
Conjugâng verbul „a fi”
Adaptat pentru la ţară,
- Luna
Privişi cerul? Văzuşi luna?
Cum se-mpăună nebuna?
Când d-abi bătu de opt,
Dânsa se urcă de-un cot,
- Un furtun şi o furtună
Un furtun şi o furtună
Se plimbau prin parc de mână.
El avea intenţii bune,
Însă ea părea să tune,
- În tabără
Ca un iubitor părinte,
Ce mă aflu ca şi voi,
Am cedat la rugăminte
Şi m-am pus pe locul doi,
- Fericirea
Fericirea-i un zâmbet,
E o rază de soare,
Al copilului râset,
Sau a mării culoare.
- Valentin şi Valentina
Valentin şi Valentina
Au ieşit, uşor, din ghete,
Şi rămaşi doar în şosete
Au stins fericiţi lumina.
- Cântec
Ţi-aş fi ţesut din vise
O nouă primăvară
Şi stelele promise
Pe chipu-ţi de fecioară
- E vremea iertării
Aduci calendarul, dând filă cu filă,
La vremea în care se-arată, subtilă,
Esenţa poveştii trăită-ntr-un an,
Ca fructu’-mplinit ce atârnă pe ram.
- Sfârşit de octombrie...
Sfârşit de octombrie. La poale de munte
Pădurea-şi arată culorile sute,
Pictate pe frunze cu picuri din soare
Cernuţi, aparent, absolut la-ntâmplare.
Distribuie acest autor: