Doces e claras águas do Mondego, - Luís Vaz de Camões

Dulci ale lui Mondego limpezi ape,
Răgaz al amintirii fericit,
Unde, perfid, speranța a reușit
Mult timp orbit cu sine să mă poarte.

Da, mă despart de voi; dubiu nu-ncape
Memoria, care m-a regăsit,
Nu va lăsa schimbarea s-o resimt,
Cu cât mă-ndepărtez, sunt mai aproape.

N-are decât Fortuna astă rară
Unealtă zisă suflet să o piardă,
Ofrandă mării, vântului momeală.

Dar sufletul, de grija ce v-o poartă,
Pe aripile gândului meu zboară
Către voi, ape, și în voi se scaldă.



Traducerea: Adrian Vasiliu

Adăugat de: advas

vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.