Joc de mulțimi luate una câte două - Lucian Avramescu

eu sunt iubito Descăzutul
iar tu Scăzătorul
dacă scazi din ceva mai mare și mai nărăvaș
(adică din mine)
ceva mai mic (adică pe tine)
— cât face —
dacă scazi din ceva mai albastru
ceva mai verde
— ce culoare rămâne —
dacă scazi din ceva mai înalt
ceva mai duios — ce diferență obținem —
dacă scazi din Unul
Altul său
mai rămâne ceva
și acel ceva care rămâne
așa singur și împuținat
și fără culoare
și fără haz
și vai de capul lui
nu-i așa că nu mai are niciun rost,
niciun Rest?
dacă pleacă din Descăzut
Scăzătorul,
dacă se rupe de el,
dacă se duce nouă mii de ani
unde-o vedea cu ochii,
dac-o ia razna
dacă-și ia câmpii
mai rămâne rămasul, Restul?

acum ne jucăm iubito altfel
tu ești Descăzutul iar eu Scăzătorul
dacă scazi din ceva mai mic
ceva mai înalt și mai nărăvaș și mai imprevizibil
— cât face —
dacă scazi din ceva mai duios
ceva mai albastru
— ce sentiment rămâne —
dacă scazi din tine mâna mea
aspră ca un șmirghel,
două mâini aspre,
sărutul de seară
și dulcea redescoperire a faptului că suntem în zori
mai rămâi ceva?

*din volumul „Nu cer iertare II”, editura Eminescu, București, 1983.

Adăugat de: versuri sub flori de tei

vezi mai multe poezii de: Lucian Avramescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.