Poezii despre Iubire:

Nici cu ochii în lacrimi, nici cu inima frântă
N-ai cum să dai totul uitării
Desculț pe la țărm cu vântul ce-ți cântă
Trecând pe deasupra mării.

Îi împingea cuminte
umbra trupului,
în cămările cu îngeri
precum

Mimand exercitii de uitare
in rastimpuri
ma resemnez ca o santinela in post.

M-absoarbe umbra călătoare a păsării
sub înaltele punţi ale cerului.
E-atâta senin uneori, lângă noi
cât cerul nu poate cuprinde.

Neîndoielnic, între-nflorire şi rod
e o armonie a sublimului,
amintindu-ne obsesiv de setea din vis.
Numai aprilie adună-n cuvinte

Stăm întinși pe plajă
Nimeni nu-i pe-aproape
Briza bate lin și răcoros.
Sunt cuprins de vrajă

După ploaie, coboram treptele în fugă
alungând din priviri disperarea.

Împrejur, risipa liliachie

N-am să-ţi spun despre destrămarea
ce mă cuprinde după zile de dor.
Cărare în derivă, ceas umilit fără preţ.
Înfrigurată am să-ţi arăt, de departe

Număr pe degetele de la o mână flăcările
care au urcat în raiul privirii
să lumineze palma cerului.
E un punct comun în care se întâlnesc visele încheieturii,

Solstițiul verii în Cireșar
E un imens prilej de bucurie,
La apogeul drumului solar
Ni se răsfață cerul în magie.