Poezii despre Iubire:

Acasă

Am venit, Doamne la Tine
Aşa cum sunt, un păcătos,

O femeie cinstită
este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face rusine
este ca putregaiul în oasele lui.

Popas la Cruce

Cu sufletul pătruns de dor
Neştiind ce cale să apuce,

De-aş fi fost...

De-aş fi fost ’n-această lume
O! Un trubadur al pribegiei

îmi voi permite într-o zi să mor
ca şi cum n-aş fi trăit niciodată
într-un univers construit din versuri
unde pot trăi fără împărtăşanie

Noaptea curge înspre vale,
Piscul aur încă-nalță
Și secundele domoale
Fulguiesc gingașe-n ceață.

Dacă-mi întorc privirea spre trecut,
E doar ca să mă rog pentru iertare,
Căci am uitat că omu-i prefăcut
Şi astăzi cerul lacrimi nu mai are.

Mă trezesc și aștept ca să vină
Zori de zori să se-nfoaie din mugur
Rourat cu bobi vii de lumină
Ca și slove aprinse în rugă.

Au plecat păsările migratoare
Să ciugulească din trupuri umane,
Părăsite de sentimente, de trăiri, de emoții,
Pe plajele virgine...

Navigând pe-un ocean de vise,
Mă gândesc la coşmaruri aprinse,
Pe frunte îmi trec sudorii uitării
Ce-mi împing corbia putredă pe plaja chemării.