Zalmiorul I - Ion Pachia-Tatomirescu

Gerar de năut arde-astronaut
nezărit de Gange, dintre nori de goange,
stelelor nevrut, Lunii scurt sărut –
brazii-picioroange trec Lacteea-n cange,
scrum de-astronaut, gerar de năut...!

Capul mi-e-n echer, ochii-mi bat à fier,
zariştea mă uscă-n vălu-i de moluscă,
dinţii mi-s de-arcer, mestec praf de cer,
doru-mi cade-n plus că-i grea mişcarea bruscă,
trupul mi-e-n echer, ochii-mi ard sfânt fier...!
20 martie 1976 / 1 noiembrie 2013.

Adăugat de: Donares

vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Și poemul cu formă fixă, brevetat de acest poet, «Zalmiorul I» – pe tema „Vise galactice“ –, fu publicat de Ion Pachia-Tatomirescu, mai întȃi, în ciclul «Caligraful de zalmiori», din volumul «Caligraful de salmi», Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-088-1), 2013, p. 151, şi, apoi, în ciclul «Doisprezece zalmiori pentru Gura de Rai şi un rondel al mierlelor de Prier / Florar», din volumul «Sonetele luncii de cobalt», Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-280-9), 2021, p. 57 ; teoria pachiescian-tatomiresciană a zalmiorului a fost expusă Distinsului Receptor în comentariul de la «Zalmiorul al XII-lea», din 7 octombrie 2022 – cf. https://poetii-nostri.ro/zalmiorul-al-xii-lea-poezie-user-id-50769/ .
Donares
vineri, 30 decembrie 2022