Pămȃntul văzut ca o varză (holopoem) - Ion Pachia-Tatomirescu

Mulţumesc, Doamne, că mă laşi
să stau călare,
pe-această-nsomnorată protuberanţă a soarelui,
chiar în dreapta Ta...!
De-aici văd bine pământul,
şi-l aleg, Doamne, între două respiraţii,
pentru vremelnicia germinaţiei de gând,
pentru foşnetul oceanelor de neuroni...

Cum respiri, Tu, Doamne, o dată
la şaptezeci de milioane de ani înmuguriţi, înfrunziţi,
înfloriţi, rodiţi, vestejiţi, poleiţi în aramă, în aur,
în argint, în toate...

Examinat mai cu atenţie, Doamne,
pământu-i ca o varză bine-nfoiată,
cu magnetica-i rădăcină înfiptă adânc,
în temeiul protuberanţei mele,
cu frunzele mărginaşe bătute de vântul solar,
cu oamenii-purici albi, gălbui, roşii, negri,
cu limacşii abandonaţi de cochilii,
cu coropişniţe, cu crapi, cu egrete,
printre frunzele centrului-cap-chelit,
cap întărindu-se, cocându-se
în sublimele raze roase de fluturi –
raze al căror rumeguş curge
în creştetul verzei-pământ,
pârlind câte ceva, pârguind o parte...

Doamne, între frunzele verzei-pământ,
e-atâta viermuială, e-atâta moarte curgând imediat,
din orice naştere...! Mişcarea frunzelor, panica stârnită
de vântul asurzitor, de prăpastiile căscate între fiinţe...!
Gândeşte-te, Doamne, regândeşte-Te,
în frunzele verzei-pământ...!
Că bobul de rouă rostogolit pe nervuri, în dimineţi,
înseamnă cataclism, avalanşă, pustiire pe-o vale,
sau pe toate plaiurile acelei privelişti,
că tremurul fiecărei frunze e seism întunecător de stea,
semănător de genune...
Ai putea să stai o clipă,
să regândeşti veritabila, dreapta lumină, Doamne,
chiar şi pentru varza-pământ...!

Ce caută farfuriile, discurile, Doamne, la varza-pământ –
atent la circumferinţa pietrelor,
unele-s gravide, Doamne,
după atâtea potoape,
sub tot mai ofilit curcubeu :
ştiu,
vrei să văd ca omul din zorii istoriei, dar...
Moneasa-Dacia-Romȃnia, 28 iulie 1991.

Adăugat de: Donares

vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Holopoemul psalmic, «Pămȃntul văzut ca o varză» – pe tema „Credinței prin / între cataclisme şi războaie“ – a fost publicat de Ion Pachia-Tatomirescu, mai întȃi, în volumul «Bomba cu neuroni» (Timişoara, Editura Aethicus / ISBN 973-97529-8-5, 1997, p. 86 sq.), şi mai apoi, în volumul bilingv, «Fulgerul sferic» / «Éclair Sphérique» (Ed. Aethicus / ISBN 973-97530-1-9, 1999, pp. 83 – 87), în „antologia-i de autor“, «Compostorul de nori» (Timişoara, Editura Aethicus / ISBN 973-85261-5-9, 2004, p. 260 sq.) etc.
Donares
joi, 10 noiembrie 2022