Chiar pe spinare,-n coamă de balaur - Ion Pachia-Tatomirescu

Sunt rupt din soare, sevele din humă
se-nvârtejesc în trupu-mi, soma-sema,
Pământul-Mumă, Tatăl-Cer – port stema,
dar haina albă mi-e : la Samoş, du-mă...!

Avem de stea miros pe cât suntem a
vremelnicì nou chip de lapte-n spumă :
şi-asmute-asupră-ne, cu drept de mumă,
Baba-cu-Brâu-de-Lână, anatema...!

Cunoaştere-absolută,-ntâia nuntă,
la Sora-Soarelui, exodul de-aur,
a făuri-s chemat, lume măruntă...!

Eu – ca Salumoş – îţi aduc sfânt laur
sădit în rana ţăpilor – cea cruntă –
chiar pe spinare,-n coamă de balaur...!

Adăugat de: Donares

vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Sonetul «Chiar pe spinare,-n coamă de balaur» – pe tema : „Credință în Zalmoxianism / Creştinism Cosmic“ – a fost publicat de Ion Pachia-Tatomirescu, mai întȃi, în ciclul «Nouă sonete din „Cartea de Aur“ a lui Făt-Frumos…» (aflat sub un „bifurcat-grăitor“ motto extras din „Inscripţii zalmoxiano-pythagoreice de pe lamèle de aur de la Petelia-Thurium“ : «Sunt Fiul Pământului şi al Cerului Înstelat, dar sunt de seminţie cerească, s-o ştiţi şi voi...!» / «Eu vin să-ţi cer mâna ca unul pur dintre cei puri, o, Crăiasă-a-Lumii...! Căci şi eu mă mândresc cu apartenenţa la prea-fericita voastră seminţie...»), din volumul «Ultimele poeme hadronice», Timişoara, Editura Aethicus (ISBN 973-85261-1-6), 2002, p. 36, şi din volumul «Sonetele luncii de cobalt», Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-280-9), 2021, p. 12.
Donares
duminică, 22 ianuarie 2023