Loreley la Sankt Goar (Variantă) - Heinrich Heine

Eu nu știu ce-i astăzi cu mine
De ce gânduri triste-mi răsfir!
Un basm din vremuri străbune
Îmi fulgeră iar amintiri.

E seară și-n aer plutește
Un ritmic tact de pe Rin,
O stâncă din mijloc sclipește
Sub soarele morții-n declin.

Acolo, pe vârf, minunată,
Stă zâna cu părul bălai,
Își piaptană părul şi cată
Spre maluri din dulcele-i rai.

Un pieptăn de aur o mângâie
Și cântă un cântec vrăjit,
Natura toată reînvie
Și valurile au amuțit.




Pescarul de jos o privește
Vrăjit în al nopții mister.
Totul în jur strălucește
Și el e cu ochii spre cer.

S-a dus pescarul în valuri
Murind într-o lună de mai
Și asta a făcut-o-ntre maluri
Cu cântecul ei Loreley.

Traducere: Christian W. Schenk

Adăugat de: Franculescu

vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.