Tu, care simți cifra
cum simțeau bunicii tăi
bulgărul de pământ
fărâmițat între degete,
tu, care auzi sunând
inelul tău
radical,
cum mireasma aude sunând
inelul ei atingându-se
de cristalul paharului,
tu, care știi să înmulțești
și să aduni vectori,
monomi, matrice, mișcări!
Adună, rugămu-te, și înmulțește
și sufletul nostru,
înmulțește devremele,
adună trecutul,
înmulțește cerul,
strălucind ca un nimb,
și, dacă poți,
adună pe cei dispăruți
înainte de timp.
————————————————-
sursa: #versurisubfloridetei
Distribuie: