O profesiune de credinta - Grigore Alexandrescu

O PROFESIUNE DE CREDINTA


Domnilor alegatori, ma rog sa fiu ascultat,
Si dupa ce m-ati citi ma rog sa fiu deputat.
Caci am cuvinte sa crez ca la Divanul ad-hoc,
Bine lumei o sa fac si rol nobil o se joc,
Dupa cum puteti vedea
Din marturisirea mea.
Înca pîna-a nu ma naste, eu am fost patriot mare,
Si dupa ce m-am nascut
Pentru ale noastre drepturi m-am luptat fara-ncetare
Pîna într-acest minut.
Cunoscînd ca într-o tara fericirea generala
Se compune totdeauna din acea particulara,
Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefsoare,
Am îmbogatit eu statul, cumparînd-mi mosioare,
Iar guvernul, ce vazuse vrednicia si talentul,
Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul,
Pe cînd multi pacatosi altii, lipsiti de capacitate,
Servind tarii din pruncie stau cu buzele umflate.
Apoi cînd streine armii tara noastra ocupara,
De la cine înlesnire întru toate ele-aflara?
Cine pentru zece care a facut ades cinci sute,
Numai ca sa nu se-ntîmple s-auz vorbe neplacute?
Cînd era în lipsa tara, subt a mea ispravnicie,
Am tinut-o eu cu grîne precum fiecine stie.
Apoi daca neplatite au ramas prin multe sate,
Daca eu la socoteala le-am trecut ceva-ncarcate,
Am facut-o-n constiinta, de iubirea omenirei,
Numai spre a ma deprinde cu regula înmultirei.
Las doparte ale mele osteneli si cheltuiala,
Caci îmi place a le crede nepuse la îndoiala,
Caci aceasta mai cu seama fu rezonul cel mai mare,
Pentru care azi Europa, foarte recunoscatoare,
Dupa lupte sîngeroase încheind tractat de pace,
Hotarî pe România fericita a o face.
Pe aceste dar temeiuri, frati români, eu va cer votul,
Si la cauza cea sacra zi ma devotez cu totul.
Apoi daca dup-acestea mai aveti cumva dorinta
Sa v-arat printr-o programa care e a mea credinta,
La Divan ce voi sustine, va poci da încredintare
Ca unirea o crez sînta, c-o voi cere cu-nfocare;
Caci marindu-se pamîntul, lefile poate vor creste;
Însa print strein nu-mi place, caci nu stie româneste;
Si cînd slujbe îi vom cere el de loc n-o sa priveasca
De sîntem boieri sau tinem de vro casa boiereasca,
Ci d-avem talent, virtute, merite sau probitate,
Calitati din alta lume, foarte grele si ciudate;
Pentru cea mai mica vina, ce o va numi hotie,
Ne vom vedea prin gazete, poate si la puscarie.
Protejati ca si protectori, toti vom fierbe, într-o oala
S-a streinului domnire tarii îi va fi fatala;
Si religia vom pierde si vom uita româneste,
Ca în Grecia moderna, unde azi vorbesc nemteste.
Pe cînd unul dintr-ai nostri, domn de vita româneasca,
Tot mai lesne o sa ierte slabiciunea omeneasca.
Nu-l voi însa ereditar, caci a tarii veche lege
Pe domn chiar si din opinca ne da voie a-l alege;
Si asa cu chipu-acesta de loc nu e de mirare
Daca chiar si noua rîndul ne-o veni din întîmplare.
Autonomia-mi place, o voi cum e scrisa-n carte,
O cer pentru tara-ntreaga, dar si pentru mine-n parte;
Adica orce cazuri sa urmez eu cum îmi place,
Fara a putea guvernul observatie a-mi face.
Cît pentru guvern si forma-i cea constitutionala,
Caci, vorbind drept, nu stiu bine ast cuvînt ce va sa zica,
Daca, cum mi-a spus un dascal cu destula pricopseala,
Un guvern în constitutii e supus la socoteala,
Daca adunari sau cameri pot vorbi far-a se teme,
Astea n-o sa ne aduca decît pierdere de vreme,
Decît lupte fara margini si dezbateri încurcate,
Care plac junimei noastre cei cu capete stricate.
Trebile cu vechea forma nu cerc nici o-mpiedicare,
S-un ofis redijat bine e o lege-n prescurtare.
Dup-aceste dar cuvinte, frati români ce ma-ntelegeti,
Puteti fara de sfiala la Divan sa ma alegeti,
Caci sa nu fiti la-ndoiala, va voi face treaba buna,
Si-mi veti multumi odata daca-mi veti cadea pe mîna;
Iar pîna sa vie vremea sa vedeti asta minune,
Sînt supusul dumneavoastra si ma-nchin cu plecaciune.

Adaugata de catre-Radu Dan Alexandru

Adăugat de: 0741348048

vezi mai multe poezii de: Grigore Alexandrescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.