O istorie veche - George Coşbuc

Cu flori de crang
Te'mpodobesti,de tine beata,
Dar n'ai simtit tu niciodata
Ca florile din plete plang?
Sarmana fata!


Trecand pe lunci
Tu rupi o floare'mbobocita,
Si'o floare ce'i?Nu esti oprita
S'o rupi cand vrei,si s'o arunci
Apoi strivita.


Si tu socoti
Ca toata vorba e jurata,
Ca tot ce'mi spui e spus o data
Iubitul tau e cum sunt toti ,
Si ce'i o fata?


Tu vrei sa placi
Acelui ce ,cuprins te'aprinde,
Cand tu aprinsa'l vei cuprinde,
Tu vrei un pat de flori sa'i faci?
Si el te vinde!

Si va pieri
Din veselii tai ochi splendoarea
Te vei topi, tu'nfloritoarea,
Si aruncata'n drum vei fi
Si tu ,ca floarea

Si poate crezi
Ca floare iarasi te poti face,
Ca plansetul cu vremea tace?
Dar cauta in pieptul tau ,sa vezi
E-ntr-nsul pace?


vezi mai multe poezii de: George Coşbuc



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.