- Acasă
- George Coşbuc
- Draga Mamei
I
Colo-n jos, în jos,
Este-un plop frumos,
Plop cu frunza plina,
Neted la trupina,
Cu crengi ratezate,
Spre pamânt plecate;
Iara lânga plop
Este-o casa noua
Cu feresti vro doua,
Casa sindilita
Mândru varuita,
Cu fata spre soare,
Cu ograda mare,
Cu porti ridicate,
Cu usi largi si late,
Si cu prag de fag.
Iar apoi pe prag,
Pe cel prag afara,
În amurg de seara
Lelea Fira sta,
Gheme depana,
Sfaturi însira
Pentru fata-sa.
C-asa-i daca are
Fira fata mare:
Mi-o tot sfadeste,
Caci fata iubeste
Si se prapadeste
Dup-un feciorel,
Si-apoi pentru el
Ea rabda ocara
Si-n casa si-afara
De s-a dus prin tara
Poveste si veste,
Si-apoi nu-i poveste,
Firei placea tare
Feciorul pe care
Fata-sa-l iubea,
Însa el n-avea
Averi gramadite,
N-avea casi si vite;
Fira deci fierbea
Si mi se ciudea,
Caci dânsa voia
Fata-i sa iubeasca
Pe-un fecior cu stare
Si cu vâlfa mare...
Tot asa si iara
Si-acum stând afara
Fira se ciudeste
Si mi se sfadeste;
Fata tort raschira,
Fuse pline-nfira
Si-nfirând ofteaza,
Jalnic lacrimeaza
Si lacrimând tace,
Caci n-are ce face.
Fira mi-o vedea
Si din cap dadea
Si din grai graia:
- “Fata, draga mea!
Nu stiu cum, nu-i bine,
Nu stiu ce-i cu tine,
Ca tot porti banat
De te râd prin sat,
Si porti jale-amara
De te râd prin tara!
Nu stiu ce-i cu tine
Ca deloc nu-i bine
Ca oftezi mereu,
Lacrimi versi din greu
Si tot gemi de suna,
Parca esti nebuna,
Si-apoi zile întregi
Tu tot vii si-alergi
Si-ti tot plângi norocul
Si nu-ti afli locul!
Nu stiu ce-as direge,
Ca sa-ti dai de lege
Si sa fii cuminte
Ca si mai-nainte!”
Fata raschira,
Mama depana
Si iar cuvânta:
- “Draga mamei, fata,
Nu fi suparata,
Nu tot suspina,
Nu tot lacrima,
Ca-mi faci gânduri grele,
De ma-omor cu ele!
Fii tu veseloasa,
Caci tu esti mireasa,
Ai mire, ca el,
Tras prin un inel -
Si el ti-a adus,
Dar eu nu ti-am spus,
La grumazi margele,
Pe deget inele,
Brâu si-ncingatori,
Zadie cu flori,
Naframi de matase
Toate-n aur trase,
Pe margini tivite,
Toate-ntraurite!”
Fata suspina,
Mama sta ce sta
Si iar cuvânta:
- “Draga mamei, fata,
Fii cuminte-odata
Si-ti alina plânsul,
Du-te dupa dânsul,
Caci gazdac e tare,
Multe mosii are;
Are vaci si boi,
Turme-ntregi de oi;
Are zece juguri
Si pe-atâtea pluguri.
Are vii de struguri;
Are-o casa nalta
Mândru ridicata
Casa sindilita
Mândru varuita!”
Ana suspina,
Fira sta ce sta
Si iar cuvânta:
- “Draga mamei, fata,
Fii cuminte-odata
Si-ti alina plânsul,
Du-te dupa dânsul,
Caci el e frumos
La cautatura
La scurtatura,
Nalt e de statura
Si-ndesat paseste
Si se potriveste -
Potriveste bine,
Draga mea, cu tine.
Lasa pe Ionel,
Nu gândi la el,
Caci sarac e tare
Si nici neamuri n-are
Si-i din vita rea -
Ce zici, draga mea?!”
Fata raschira,
Din greu rasufla
Si-apoi cuvânta:
- “Mama, orice-i face,
Unul numa-mi place,
Unul singurel:
Numai Ionel!
Alt fecior în lume
Nu-mi trebui si-anume
Io ti-o spun o data:
Decât maritata
Dupa alt fecior,
Mai bine ma-omor!
S-o stii, mama, bine
Asta de la mine!”
Fira greu râdea
Si se catranea
Si-apoi se rastea:
- “Fa dar cum vei face,
Fa precum îti place,
Fa de capul tau,
Cum vei sti mai rau!
Du-te unde vrei,
Pieri din ochii mei,
Pieri-mi dinainte,
Fata fara minte!...”
Iubea-si Fira fata,
Încât era gata
Pentru ea sa sara
Prin apa si para
Si d-aceea ea
De necaz plângea
Când mi se gândea,
Cum ca-i lucra fata
Cum nu lucra alta!
Si d-aceea sta
Si se cugeta
Si traia cu gândul
Zilele de-a rândul
Si-ntrebat-a finii
Si-a-ntrebat vecinii
Si-ntrebat-a fratii
Si-a-ntrebat cumnatii
Doar vor sti sa-i spuna
Vro povata buna.
Si-a umblat, umblat
Zile-ntregi prin sat
Si-a tot întrebat,
Dar i-au spus cumnatii,
Rudele si fratii
Si i-au spus vecinii,
Oamenii si finii
Sa nu-si bata gândul
Unde nu-i cu rândul,
Sa n-apuce codru,
Unde nu-i cu modru.
Însa Fira sta,
Sta si cugeta,
Mult se framânta
Si-ntrebat-a iara
Prin lume si tara
Si-a-ntrebat anume
Prin tara si lume
Pe la vrajitori
Si descântatori;
Pe la crai de mesteri,
Cari traiesc în pesteri
Si cari pot s-adune
Dragoste p-alune
Si pot munti sa-nsire
P-o sârma subtire,
Si pot face vraja
Si scot fier din glaja
Si din nea scot sânge
Si pot dealuri strânge,
Si ei strâng un munte
Pâna-l fac graunte!
Si-apoi vrajitorii
Si descântatorii
Bobi pe masa-ntins-au,
Pascalii deschis-au,
Bobi au însirat,
Stele-au numarat
Si raspuns au dat
Ca Fira sa puna
Sâmbure de-aluna
Si iarba nebuna
Mugure de paltin
Si iarba lui Tatin,
Aripa de-albina
Fir de rocoina,
Maduva de soc,
Fir de busuioc
Sa fiarba la foc
În apa curata
Bine strecurata
Pâní va aburi,
Pâní va clocoti,
Pâna ce vor fi
Ierbile-ncâlcite,
Arse si topite.
Iar apoi si-apoi
Fira le va scoate,
Le va pune toate
Într-o bandurica,
Într-o cârpa mica
Si-apoi le va duce
Unde-i drumul cruce
Si le va-ngropa
Si-n pamânt vor sta
Din zori pâna-n seara
Si pâna-n zori iara,
Farmecul sa piara,
Raul sa se stânga,
Vrajele sa strânga
Firicele coapte:
Ceasul rau de noapte;
Dragostea copilei,
Ceasul rau al zilei!
Si-apoi Fira-n zori
Pe la cântatori
Sa le scoata-afara,
Si-apoi de cu seara
Când se va culca,
Le va aseza
Sub perina sa -
Caci din vrajitura
Si din facatura
Ierbile topite
Vis îi vor trimite,
Visuri dulci si bune
Si-n vis îi vor spune,
Ce sa faca biata
Sa-si mântuie fata.
Fira-asa facea,
Ea la foc punea
Sâmbure de-aluna
Si iarba nebuna,
Mugure de paltin
Si iarba lui Tatin,
Aripa de-albina,
Fir de rocoina,
Maduva de soc,
Fir de busuioc
Si-apoi le fierbea
Pâna clocotea
Apa din ulcea,
Pâna se topea
Ierburile stoarse,
Apoi mi le scoase
Si le-a îngropat
Si le-a dezgropat
Si le-a asezat
Sub perina-n pat;
Apoi se culca
Si greu vis visa,
Vis de vrajitura,
Vis de facatura,
Vis bun de cu seara
Pentru jale-amara
Vis de miezul noptii
Pentru vraja mortii;
Vis de dimineata,
Vraja de viata.
III
Iar a doua zi,
Cât ce se trezi
Fira veseloasa
A iesit din casa
Si s-a dus prin sat
Si-apoi mi-a umblat
Pe la toti cumnatii
Si pe la toti fratii,
Pe la toti vecinii
Si pe la toti finii,
Si le-a spus curat
Visul ce-a visat,
Ca adica-n vis
O baba i-a zis,
Ca Fira pe fata
S-o prefaca moarta -
Si s-adune fini,
S-adune vecini
Si neamuri sa strânga
Pe fata s-o plânga
Si sa mi-o boceasca
Sa mi-o dauleasca,
Si sa mi se poarte
Chiar precum se port
Oamenii la mort.
Singur Ionel,
Numai singur el
Sa mi se prefaca
Ca nu-i suparat,
Nu-i înnegurat,
Sa umble râzând -
Caci Ana auzând
Glumele pe rând,
Se va necaji;
Si ea-l va urî,
Când va auzi,
Ca de râs o poarta,
Macar ca ea-i moarta.
Fratii si cumnatii,
Finii si vecinii,
Daca-mi oblicira
Ce vrea lelea Fira,
Mi se învoira,
Caci almintirea, zau,
N-aveau încatrau.
Lelea Fira-apoi
Dusu-mi-s-a dus
Cu capul pe sus
Pâna la Ionel
Si-a vorbit cu el,
Si mi-l mai sucea
Si mi-l amagea
Nu stiu ce-i spunea,
Destul ca-l facea
De mi se-nvoia
Sa râda de fata,
Macar ca ea-i moarta.
Si-apoi veseloasa
Fira-ntoarna-acasa
Si precum râdea
Neîncetat glumea
Si fetei zicea:
- “Draga mamei, fata,
Nu fi suparata,
Nu fi-nnegurata!
Caci am socotit,
Singura-am gândit,
Ca n-am facut bine
Ce-am facut cu tine,
N-am umblat pe cale
Si-n voile tale!
Dar de-acum te las
Sa faci cum îti place,
Fa dar ce vei face -
Placa-ti Ionel,
Daca-ti place el!
Dar el totusi nu-i
Chiar asa cum spui
Si el, cum vad bine,
Nu trage spre tine,
Caci te ocareste,
Te batjocoreste.
Nu te mai voieste.”
Ana-ngalbenea
Si din cap dadea;
Ma-sa iar zicea:
- “Dânsul, cum vad bine,
Nu trage spre tine,
Si-apoi daca vrei
Poti proba o data,
Draga mamei, fata:
Iatí te fa tu moarta
Si-ti voi pune eu
Giolgi pe-obrazul tau
Si-apoi se vor strânge
Rude si te-or plânge
Ca pe morti, caci ei
Moarta te-or gândi,
Si-apoi va veni
Si-al tau Ionel,
Iara daca el
Plânge dupa tine,
Atuncea vezi bine,
Ca el te iubeste
De se prapadeste,
Însa daca el
Nu va fi-ntristat,
Nice suparat,
Atunci nu te are
Draga, cum îti pare
T;ie, ca te are!”
Ana-ntâi râdea,
Caci bine stia,
Ca de-ar muri ea,
Ionel ar plânge
Pâna ce s-ar stânge.
Dar Fira din greu
Îi zicea mereu:
Ca Ionel glumeste
Însa n-o iubeste.
IV
Anei nu-i placea
Ma-sa ce zicea,
Deci se tot gândea,
Moarta se facea
Si mi se punea
P-o lavita lata
Mândru ridicata,
Iar Fira-i punea
La cap faclioare,
Faclii la picioare,
Giolgiul preste fata,
Cruce peste brata
Si-apoi Fira mea
Prin casa plângea
Si se daulea
Si iesea p-afara
Si-ntra-n casa iara
Tot cu jale-amara.
Clopote sunau,
Oameni s-adunau,
S-adunara finii
Si-au venit vecinii,
S-adunara fratii
Si-au venit cumnatii
Si-au venit nepotii
Suparati cu totii;
Care cum venea
Prin casa plângea
Si se daulea.
Ana-i asculta,
Se cutremura
Si mi se-nnora,
Caci vedea prin casa
Lacrimi cum se varsa
Si-auzea p-afara
Bocete amare -
Si biata copila
Se umplea de mila
Si era mai gata,
Era p-aci fata
Lumina s-o stânga,
Pânza sa o-nfrânga,
S-arate la lume,
Ca nu-i moarta-anume,
S-arate la tara,
Ca ea-i vie iara.
Dar pre când voia
Giolgiu-a sfâsia
Iata - vai de ea -
Ionel venea!
Fira veseloasa
Cât ce-l vede-n casa,
Prinde-a suspina,
Prinde-a lacrima,
Prinde-n gura mare
Sa geama mai tare.
Însa cum plângea
Inima-i râdea:
Dinafara plânsul
La inima râsul,
Pe limba suspinul
Sub limba veninul.
Ana tremura,
Fira cuvânta,
- “Vezi draguta ta?!
Doamne, Doamne, ea
Pâna ce traia
Cât te mai iubea
Si te mai dorea!
Si mi-a spus anume,
Ca nu-i trebíe-n lume
Numai el si el
Singur Ionel!
Iar când îi spuneam
Si-n gluma ziceam,
Ca mie nu-mi place
Cum vrea si cum face,
Atunci biata fata
Umbla suparata
Si plângea mereu
Suspinând din greu;
O, scumpa mea floare,
Raza mea din soare!
Ce-am facut cu tine
Nu mai faca nime
Si ce-am facut eu,
Ierte-mi Dumnezeu!”
Atunci Ionel,
Dalbul feciorel,
De Fira-nvatat
Mai întâi zâmbea,
Mai apoi râdea
Si glumind graia:
- “Multe se vorbira,
Multe, lele Fira,
Dar adevarate
Nu-s în lume toate!
Auzit-am eu
Povestind mereu,
Ca Ana ma place
Încât moartea-si face
Si ca ma iubeste
De se prapadeste!
Ci nu-i drept, caci ea
De mine fugea
Si ma ocolea
Si nu-ngaduia
Sa vorbesc cu ea!
Caci asa zicea,
Ca io-s sarac tare,
Om fara de stare -
Nu-i de casa mea
Si eu nu-s de ea!...”
Ionel zicea
Însa cum zicea
El îngalbenea
Si rau îi parea,
Ca-a vorbit minciuna,
N-a zis vorba buna,
Si-i venea sa zica,
Ca n-a zis nimica
Precum trebuia,
Si-i venea, venea
Lumini sa le stânga,
Pânza sa o frânga,
Fesnici sa dumice,
P-Ana s-o ridice
S-o puna-n picioare
Si apoi sa joare
Ca fata nu-i moarta
Farí Fira o poarta
De ocara-n tara
Si la sat de-ocara!
Si sa joare-apoi,
Ca el cum vorbise
Fira-l amagise.
Dar pre cât el sta
Si se framânta,
Lelea Fira-l scoase
Greu plângând din casa.
Iar daca se-ntoarse
Fira iar în casa,
Dusu-mi-s-a-ndata
La draga ei fata
Si râdea, râdea
Si din grai graia:
- “Vezi! Dragutul tau
Te-a vorbit de rau
Si te ocaraste!
Crezi ca te iubeste?”
Dar Ana tacea,
Deci Fira mergea
Si mi-o dezvalea,
Giolgiul ridicat-a,
Dar si-acuma fata
Tot tacea, tacea,
Fira mi-o privea
Si cum o privea,
Fata-i înnegrea
Si-mi înalbastrea.
Alba se facea;
Inima-i batea,
Ochii-i se-nvârtea,
Creierii-i fierbea
Caci Fira privea:
Ruga alba rupta,
Fata fetei supta -
Doi bujori tânjiti,
Doi ochi vestejiti, -
Doua flori palite,
Buze-nalbastrite -
Carunjea brumata
Ana, fata moarta!
Si când mi-o vedea
Fira - vai de ea,
Jos pe loc cadea
Si plângea, plângea
Cât de jale-amara
Inima sa-i sara:
Iar dupa ce finii,
Fratii si vecinii
La dânsa-alergara
Si mi-o ridicara,
Ea strângea în brata
Trupul fara viata
Si cu-amor gemea
Si cu-amor zicea:
- “Bujorel, bujor,
Inima de dor,
Scumpe bujorele,
Inima cu jele,
Cât te-am iubit eu
Sufletelul meu!
Te-am iubit pe tine
Mai mult ca pe mine,
Pentru-al tau noroc
As fi mers prin foc,
As fi mers în tara
Si din lume-afara!
Vai, de-aceea eu
Te-am sfadit mereu,
Ca sa nu iubesti
Pe cine voiesti -
Ci s-asculti pe mine
Ca eu îti vreu bine
Sa te dau departe
Dupa om de carte;
O, de-ar fi sa fie
Sa fii iarasi vie,
Cum te-as asculta,
Pe brat te-as purta
Si te-as marita
Dupa placul tau...
Ierte-mi Dumnezeu!
Blastamat sa fie
Ceasul de urgie,
Care m-a-ndemnat
Sa alerg prin sat
Si s-alerg prin tara
Pe la vrajitori
Si descântatori!
Blastamati sa fie
Finii si cumnatii,
Cumetrii si fratii,
Ca nu ma oprira,
Nu-mi desfatuira
Vrajul de cu zori
Pentru ca sa mori!”
Si Fira, sarmana,
Plânge dupa Ana
Si plângea, plângea,
Mâinile-si frângea,
Caci asa mult, biata,
Îsi iubise fata!
V
Iar a treia zi
Clopotele grele
Rasunau cu jele
Si preotii cântau,
Oameni s-adunau,
Pe-Ana o-ngropau.
Fira suparata
Neagra si sfarmata
Pasea-ncetinel
Dupa salasel,
Iar pre lânga ea,
Ionel mergea
Negru si sfarmat,
Ars de suparat.
Ei precum mergeau
Nimic nu ziceau
Nu se dauleau
Caci nu mai puteau;
Iar când fuse-aproape
Pe moarta s-o-ngroape,
Fira mi se-ntinse
Si de mâna prinse
Pe bietul Ionel
Si-a privit la el
Cu durere grea
Si din greu gemea
Si cu-amar zicea:
- “Blastamat sa fie
Pe veac de vecie
Blastamat de nori,
De iarba si flori,
Blastamat de luna
Si de vreme buna,
Blastamat de soare,
Blastamat de mare,
De vazduh si zare
Acel om, pe care
Mi-l împinge firea
Sa strice iubirea
Cea nevinovata
De fecior si fata;
Si pâna-n vecie
Blastamate fie
Mamele cari fac
Farmece de leac
Pentru dragosti rele;
Blastamate-s ele,
Blastamate fie -
Lumea sa le stie,
Sa le stie bine,
Cum ma stií pe mine!”
Si zicând asa
Ea mi se pleca,
T;arna-n mâini lua
Si mi-o arunca
Preste fata-sa:
- “Dormi, draga mea fata,
Cum dormeai odata
Dulce leganata,
Dormi dar, si ma iarta,
Iar tu, lonele,
Floarea zilei mele,
Tu, sufletul meu,
Daca n-am stiut eu
Sa te pretuiesc
Pâna ce traia
Scumpa fata-mea -
De-acuma voi sti,
Te voi pretui!
Tu vei fi al meu,
Caci asa o vreu,
Sa traiesti la mine,
Ca sa-ti fie bine.
Sa-mi tii loc de fiu
Pâna vei fi viu!”
Si ea cum zicea,
Spre mormânt privea.
Lacrimi îi venea,
Dulce cuprindea
Pe Ionel, bietul, -
Si-ncetul, cu-ncetul
Fruntea ea-si pleca,
Fruntea-i asuda,
Lung îmi rasufla,
Nemiscata sta. -
Iara Ionel
O tinea spre el,
O tinea duios
Sa nu caza jos -
Lung el mi-o tinea,
Însa când privea,
lonel vedea,
Cum ca-n brat el poarta
Vai, pe Fira - moarta!
Adăugat de: nowadays
vezi mai multe poezii de: George Coşbuc
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Ma bucur Ene Alin
nowadays
miercuri, 23 martie 2016
E o bucurie sa-i citesc poemele marelui Cosbuc! Multumesc nowadays
ene alin
marți, 22 martie 2016
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Manastirea Snagov a fost folosită ca şi închisoare de stat pentru boieri
1941 -S-a născut Ilie Pârvu, filosof român.
1947 -S-a născut Terry Williams, vocalist american (New Christy Minstrels, First Edition, Kenny Rogers).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


Distribuie: