Toamna [2] - Friedrich Hölderlin

Natura strălucește-n înălțime
Unde sfârșește ziua-n bucurie,
E anul ce cu poame se aține
Și fructele în aur reînvie.

Pământu-ntreg, împodobit și calm
E încălzit de soarele de vară.
Și toamna vine și s-așază-n psalm
Ca o imagine ce-n aer zboară.

Și crengile cu murmur și suspin
Fac schimb cu câmpul și cu goliciunea
Întregului strălucitor de sensuri plin
Ca o imagine umplând nemărginirea.

Traducere de Christian W. Schenk

Adăugat de: Ioana D

vezi mai multe poezii de: Friedrich Hölderlin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.