O casă-a noastră de pierzare
Zării pe când dădeam un furt,
Acolo multe-am pus la cale;
Deodat’ văzui, trișând din scurt,
Un pește cu doi ucenici.
Făceau de bani doi agarici
Ca să-și plătească băutura.
Priveam la toată tevatura
Și-un hoț, acoperind complotul,
Vorbea-n jargon, dădea cu gura
Ca fraierii să pună botul.
După băut, un șmecher mare
Masa de joc a așternut.
(S-arunce bine, a trișare,
Zar măsluit de la-nceput).
Zise un tip: “ Pierdui aici”.
Altul palmá cu gesture mici,
Gagica da și ea cu jula,
Șeful, știind învățătura,
Zise: “ Dați bice, luarăm potul!
Să nu forțăm, păstrați măsura
Ca fraierii să pună botul”.
Un altul spuse sus și tare:
“Deja câștigul l-am pierdut
Femeia m-a avut, se pare,
Ca pe un prost, și-a dispărut
Înconjurată de complici.
Le are, știe că te-ncingi
Ia banul și-ți face figura,
Mi-a dat la pungă lovitura,
Mai am pe mine doar chilotul.
De-aia-i frumoasă rapandula
Ca fraierii să pună botul”.
Prințe, tractirului dând tura,
Vezi cum devine lucrătura:
Renunță, dacă-i vine stopul
Ori e pe invers creatura
Ca fraierii să pună botul.
Distribuie: