Poezii despre Dragoste:

Sunt mereu flămând de soare și-mi port toamna cu dispreț,
Vreau o punte și-o cărare peste iarnă și îngheț,
Rugul care-mi arde-n suflet îmi aduce-n ochi văpăi
Și privirile-mi arzânde se îmbată-n ochii tăi.

Am să mă pierd de lumea asta tristă
Ca un nebun ce fuge din ospiciu,
Cu ochii plânși, mimând că nu există,
Ca dragostea, mai crud și greu supliciu.

Sunt un suflet tânar, Doamne,
Dorul mă cunoaște bine,
Străbatând zorii din toamne,
Vine mai bogat la mine.

Sunt cǎlǎtorul solitar prin vreme
Ce duc pe umeri haina de nimic,
Atunci cȃnd fulgii iernilor eterne
Ȋși saltǎ dansul peste infinitul șic.

Întoarcerea
...
Când am plecat, m-am smuls din rădăcină,
Eram prea tânăr să-mi drămui viitorul,

Mai lasă-mă să te privesc o clipă,
Ca pe-un buchet iubit de bucurii,
Să mă dezlegi de lumea asta stearpă,
Cu ochi străini și suflete pustii.

Nefireasca întâmplare
Neagu Costel - Excelsior

Scrisorile

Cândva, păși-vom, poate, împreună
Și câtuși de puțin mă vei iubi,
Înseninați de dragoste vom fi,
În ochii reci, o rază de lumină.

Cântul mării
...
Și ce mi-aș mai putea dori,
Viața a-mi desăvârși,

Te las să mă rănești,
Până când nu o să mă mai doară.
Rareori îmi spui că mă iubești,
Și gândurile ușor îmi zboară…