Poezii despre Dragoste:

La poarta casei tale
M am oprit o clipă
Zărit am în fereastră
O lumină.

Să nu te superi, dragul meu, când plouă
Doar, ploaia ne mai spală de păcate
Și n anotimpul ploilor curate
Răsare ntotdeauna curcubeul

ATÂT MI-EŞTI DE DEPARTE!!!

E cerul mai albastru şi soarele zâmbeşte
Când te zăresc pe tine, nespus de dulce zână.

- Păstrez în palmă ultima secundă
Când umbra ta alunecă pe turn
Și gustul despărțirii mă inundă
Ca într-un dans sinistru și nocturn.

Iubirea-vulcan cu magma stelara,
Aura solara,
Roua lunara,
Foc ce nu se stinge

Am intilnit frumoasa invaluita-n foc
Si stiu ca ziua-ntrega mi-e plina de noroc;
De cite ori mi-apare pe nesimtite-n drum,
Cu focul ei aprinde si inima-mi de scrum

- Te rog, iubite, mai trimite-mi veşti
La miezul nopţii, spune-mi despre tine,
Ce fus orar e-n lumea-n care eşti,
Cum trece timpul-n lipsa mea? Ţi-e bine?

TREC COCORII

Întrecându-se cu norii,
Pe cărări aleatorii,

In toiul noptii-am aparut
Sa te revad ,iubire!
Mi-s ochii obositi, dar cred
Ca si tu imi vei scrie .

Cine esti tu,de te-ai ascuns
In visul meu,asa,deodata?
Pe ce poteca ai patruns
De n-am simtit,frumoasa fata?