Poezii despre Dragoste:

Cât aș vrea să te am alături într-un splendid asfințit
Să ascultăm cântecul de luncă cum răsună liniștit
Să admirăm lacul și înălțimea cu podoaba ei de stele
Să uităm pentru o vreme toate gândurile grele.

Nu pot chema salvarea
și mă prefac în scrum,
căci sufletul, ce-mi arde,
tot așteaptă să suni.

Vin peste tine
Cu o ploaie de săruturi,
Mă aşteptai
Acoperită de dorinţă

lângă mine merge trecutul
cadenţăm amici
liniştit
uneori prin întuneric

Să cauţi

Să cauţi unde cerul vorbeşte prin senin
Să cauţi cu privirea topitul râu de soare,

- Ghilotinaţi pe-un eşafod de flori
Ne-am regăsit în viaţa următoare,
Imensitatea primelor ninsori
A îngropat o crimă... Încă doare

privește
mi-a șoptit îngerul
cu aripa întoarsă
în sus

*frigul cosmic sau melancolia însingurării*


nu am melancolia materiei

- Am sărutat și tâmpla unui pas
Cu aripa ce-a fost cândva rănită,
Pe crucea cu petale fac popas,
Aici credința mi-a fost răsplătită.

Am dat peste cuvinte
neuitate
în amintiri mai vechi
și caut un loc