Poezii despre Dragoste:

Iartă-mă că nu pot să te iubesc altfel,
decât precum oceanul învăluind în spumă
ţărmul prea însetat
de valul ce scaldă nisipul…

- Când plec te rog să nu priveşti în urmă
Pe cerul meu cum se adună nori,
Substituie-mi prezenţa cu un zâmbet,
Fă dragoste pe lună sau pe flori

am simțit-o în mine, înfiptă în carnea mea
cum fiecare vibră a trupului tremură de frenezie
și inima-mi zbătea tot ce alcătuia trupul meu
precum și privirea ei supraviețuiește în pulsațiile inimii

- De câte ori mi-e sete de lumină,
Din trupul tău un gram de clorofilă
Îl strâng cu inima, să-l am la cină
Și îmi va face seara mai virilă.

noaptea mă joc
sculptând versuri telurice din fiecare vis
şi aştept să le împrumuţi
parfumul magnoliilor albe

ZMEU

Copil fiind am înălţat un zmeu,
Cu greu îl mai zăream de pe Pământ,

- Nu-nchide flori în colivii terestre
Jurând să le păstrezi pentru o zi,
Când îi vei pune vântului căpestre
Şi-n pajiştea din crâng te vei opri

ALTĂ NOAPTE

În noaptea asta voi sorbi o clipă
Din vinul scump al lumilor celeste.

Dantelării ce strâng cochete
monosilabic,sub colb,timpul,
mi-au prins o lacrimă-ntre plete
ademenind sub somnu-i chipul.

- Adun în palme stropi de lacrimi reci
Și caut versuri scrise cu cerneala
Din ploi albastre, ninse, când culbelci
Îți mângâiau cu tălpile petala,