Poezii despre Dragoste:

Pe zi ce trece...
...
Când îmi era de tine atât de dor,
că mă ardea focul mistuitor

Poarta veșniciei
...
N-am în dreapta un toiag,
ci un baston ortopedic,

Anima lucis
...
Când ai venit pe pământ
Ieșită din cel dintâi Cuvânt,

Ploaia dragostei
de Liliana ROIBU

Inima mea ascunde chipul tău,

Soarele gol
...
Ce-aș putea spune razei de soare
ce-a coborât să-mi încălzească viața,

Tu oare mă auzi?
Auzi cum strig când tac?
Auzi?
Cum cânt când sunt trist?

Există momente în care gândul la tine mă atinge. Atunci pielea acelui trup al meu se înfiorează.
Mă las încet în umbra gândului care se naște pentru a mă sfâșia.
Prăbușit îndur absența ta.
Adierea mișcărilor trupului tău le simt. Nu știi că te privesc, nu știi că admir forma materială a visului meu ce ești tu.

Pășesc noaptea pe cărări ascunse între stele,
Ziua rătăcesc pe drumurile ascunse la vedere,
Gândurile-mi sunt negre, bolnave pline de durere,
Va veni și ziua-n care o să-mi iau la revedere....

Adierea vântului îmi șoptește iubirea
Pe care mi-o porți în fiece zi
Razele soarelui îmi deslușesc amintirea
Precum m-ai ales din mii și mii.

A-ntrebat o stea de tine
...
A-ntrebat o stea de tine:
Ce mai face doamna mea?