Poezii despre Dragoste:

Aş vrea să fiu un fluture,
Să zbor şi să m-aşez pe fiecare floare.
Aş vrea să fiu un buchet de trandafiri,
Parfumul lor, tu să-l respiri.

- Noi două trupuri albe topite-n călimara
Destinului ambiguu am ridicat povara
Acestei lumi corupte de demoni şi iluzii,
Am răsturnat guverne şi-am răspândit confuzii,

Mai lasă-mi pădure doar mie tacerea
Şi paşii uşori ai vântului trist,
Iar freamătul cald să-mi aline durerea,
Simțind melodia unui vechi pianist!

Anii curg de parcă-s ceasuri
Din pocal de timp grăbit
Și le ia dintr-o suflare,
Tinerețea ce-a murit.

“Nu mi-e foame, căci fericirea se hrăneşte din ea însăşi.”
Mihail Drumeş

- Să nu mă-ntrebi când ochii se aprind

Iubire în apus

Ne-am cunoscut într-un apus de vară.
Nu -nțelegeam nimic din ce-mi şopteai!

Ce simt acum,trădare sau lumină?
Mi-e frig si cerul cade în ruină.
E vânt și ploaie iar răceala
a risipit un vis, un dans în mare.

- Aş vrea ca Nero, câteodată,
Întreaga Romă-n flăcări s-o arunc,
Să ardă-n vers cetatea toată
Când eu am să mă bucur ca un prunc.

Întreabă-mă orice

Întreabă-mă orice pentru o seară!
Nu am să pot răni această clipă

Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci
Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi,
Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci,
Cu ochii ațintiți, spre verile din noi.