Poezii despre Dragoste:

- Decembrie ne-alintă parcă-n joacă
Cu fulgi răzleți și nopți cu lunecuș,
Cu streșini ce zâmbesc sub promoroacă
Când eu pe trupul tău devin arcuș

Iluzii


Vântul spulberă zăpada

Dacă sunt veselă sau tristă,
Eu nu-i spun dragoste
Căci ea nu mai există
De când nu mai suntem copii.

captivi în oglinzile lumii
între noi timpul îşi scutură bagheta magică
cât să o luăm de la capăt în fiecare viaţă
mă cauţi

- Stau semafoarele desculțe-n frig,
Ninge răzleț la câte-un colț de stradă,
Iar traficul, doar într-un singur sens,
Îl dirijează oameni de zăpadă.

El si Ea ...
In dans de noapte,
fara stele
Fiorii te-mbata, 

Dacă ți-aş spune cum plouă în mine,
Cum mă doare prezența ta uneori,
Te-ai mai întoarce iubire la mine,
Dacă ți-aş spune,, te iubesc "până-n zori?

Și dacă-i dragoste n-o poți distruge,
Și dacă-i dragoste n-o poți lua
Și dacă-i dragoste n-o poți ucide
Și dacă-i dragoste n-o poți fura.

- Lasă-mi fereastra de la sân deschisă
Cât să colind în noaptea asta lungă
La pieptul tău, mi-e gura prea încinsă
Și iarna-ntreagă n-o să ne ajungă

În inima iernii

În inima iernii te simt,
Mai rămâi într-un fulg de zăpadă!