Poezii despre Dragoste:

Tu știi atât de multe despre viață
Tu știi că orice pas e în zadar,
Tu ai văzut chiar florile de nuc
Cum înfloresc în noapte și dispar.

„Dacă nu ştii ce să faci cu mâinile tale,
atunci transformă-le în mângâieri”
Jacques Salome

Întins pe-o laviță-n odaie,
Privesc la dansul flăcării din foc,
Și-n jocul de lumini și umbre,
Furiș, la pieptu-mi îți faci loc.

Dulce poveste, o amintire
Unde-i iubirea, oare mai vine,
Unde sunt toate, de ce s-au dus
Unde e luna, de ce-a apus...

- Cândva mi-or creşte aripi de dorul tău, să ştii,
Şi o să-ţi ies în cale, prin poarta inimii
Voi trece ca o vrajă şi voi deschide larg
Ferestrele albastre să afli că-mi eşti drag.

Ascunde-mă în gânduri

Ascunde-mă în gândurile toate,
Visează-mă-n tăceri la infinit

“îngerul păzitor te însoţeşte doar până la
marginea cerului din tine” N. Petrescu

am nevoie de un înger

Ai putea să-mi fii şi mamă, şi tată, şi casap,
ai putea să mă calci în fiecare dimineaţă pe bombeu
cu roţile perechi şi descentrate cu care te deplasezi
spre serviciu, ai putea să locuieşti pe-acelaşi palier

- Magnolia dansează-n pieptul meu,
Cu paşi de balerină și zâmbetul suav,
Trup graţios desprins din curcubeu
De ploaia ce inundă al cerului postav.

ţi-ai aşezat umbra peste umbra mea
la fel de nesigur ca în prima zi a măsurării timpului
când priveam cu irişii înfloriţi de curiozitate
cum umbrele noastre fac dragoste