Poezii despre Dragoste:

„A fi cu tine sau a nu fi cu tine este singurul
mod pe care îl am la îndemână să măsor timpul”
Jorge Luis Borges

Un deşert de iubire

Pe zidul cetății mor umbre târzii.
În sclipiri diafane luna dansează.

Ne-am cunoscut demult... ce întâmplare,
Ningea și-atunci cu fulgi de peruzea,
Era senină, caldă, zâmbitoare,
Eram nebun, ca astăzi după... ea.

Aș strânge-n brațe tot zenitul
Ca depărtările să le destram,
Să nu mai fugi decât cu gândul,
Când noaptea îți va bate-n geam.

Între noi, la început
O privire a fost și un cuvânt,
Iar după o dragoste nebună
O tăcere, între noi.

- Alină-mi setea care mă frământă
De zile-n şir, în nopţi fierbinţi şi lungi,
Când numai stelele pe boltă cântă,
Iar tu nu vii, iubito, să-mi alungi

- Pe malul plin cu sălcii aprind torța
Și răsucesc o filă din destin,
Din primăvară mă atrage forța
Unui sărut cu chipul bizantin.

O iubire pierdută

Iubite, în inima serii,
Luminile curg pe pământ,

- Ieri ți-am citit povestea printre lacrimi
Și am compus din ochii tăi catrene,
Ți-am presărat prin versuri multe semne,
Nu te-am lăsat să te îneci în patimi.

Arde focu’-ncet în vatră
Și aruncă-n jur scântei,
Mama toarce fir pe roată,
Noi dormim în poala ei.