Poezii despre Dragoste:

, puteai să arzi de vie

dacă sărutul meu incandescent
ți-ar fi înnoptat pe buze

Duce-m-aş iubirea mea
dincolo de orice stea
Să nu dau în veci de tine
să-mi dau inima la câine

„Nu pune niciodată punct când inima îţi cere virgulă.”

- Suntem tăcuţi, iubite,-n astă seară
Şi liniștea-ntre noi e-o catifea

Lua-te-ar naiba să te ia
dragoste pui de căţea

Mi-ai făcut viaţa calvar

„Iubesc pământul de sub picioarele tale și aerul de deasupra capului tău, și orice obiect pe care îl atingi, și fiecare vorbă pe care o rostești. Iubesc toate privirile tale, toate faptele și toată făptura, așa cum ești.”
Emily Bronte

- Sărut, bărbate, chipul tău de lut,

Cântă-mi despre noapte în versuri cât mai simple
Dar... ai grijă ca luna să fie plină
Când mă vei ademeni să mor câteva clipe,
În Edenul iubirii; eu pradă, tu felină.

- Te-aştept cu mere coapte-n toamna asta,
Septembrie aleargă prin livezi
Ca un copil ce-ntârzie la şcoală...
Iubite, în curând se-aştern zăpezi

- Câtă toamnă, ce risipă de parfum și patimi noi,
De-ntrebări plutind în aer, de întoarceri înapoi
Către vara care pleacă lăsând loc unui regret
De-a te fi avut o vreme, de-a te mai purta în piept

De-or trece ani prin zodii curgătoare,
Iar timpul va-încâlci al vieții fir,
Va mai rămâne firul de splendoare
ce gândul mi-l întinde spre Zefir.

- Acum când vara toarce inutil
Fuiorul unui timp ce-i pe sfârșite,
Sub pasul meu molatic și tactil
Se-ntind aceleași pajiști înflorite.