Poezii despre Dragoste:

- S-au copt, iubite, buzele şi-s pline
De mustul dulce-al dragostei târzii,
În noaptea asta iar mi-e dor de tine...
Nu vrei să guşti din rodu-acestei vii?

mai știi iubito
când rãsfoiam curioși
cãrți necitie,
ca sã le aflãm secretul?

Sufletul meu iar a rodit
cred că iarăşi m-am îndrăgostit.
inima mea uşor tresare
când apare ea în zare.

amintirile noastre
curios mã privesc
din ochii ei.

„Cândva, am fost şi eu în marginea unui deşert.
Am înţeles atunci că nimic nu se poate clădi pe nisipul care a curs din clepsidră.” Octavian Paler

- Mă răzvrătesc absurd, imaginar,

Sărută-mă încet, nu te grăbi,
ca şi cum am sta o eternitate.
Sărută-mă ca moartea să nu mă poate răpi,
te sărut şi eu uşor, cu dragoste.

Într-o seară lină de vară mi-ai spus
o vorbă aruncată cu multă supărare.
Eu nu am înţeles sau nu am vrut
dar nu te uit , te chem. din nou

- Din candelă s-a scurs o picătură
De foc poetic și mă scald acum
În doruri mute, dar pornesc la drum
Să-ți pun pe glezna stâng-o semnătură,

În lume o frunză cade
un pom supirt de vânt se rupe
un slujitor drept,cade
o inimă bună se rupe.

- Simt sângele pulsând în vene crunt
De parcă trec în goană herghelii
De armăsari prin stepele pustii
Și-n calea lor sunt doar un bob mărunt