Vis fără somn - Constantin Michael-Titus

Am colindat azi-noapte cerul
în carul mare
şi am băut lumina ce picura din stele.

Mi-am strâns din secole fiinţa
şi am zidit-o
în piatra eternităţii.

În ceaţa răsăritului de lună
i-am pulverizat sonoritatea vorbei
ca să se-nchine nopţii în tăcerea cea mare.
M-am uitat curios la pământ
şi la lumea cea mare,
am văzut ce planete mai sunt
căci murisem de veacuri.
Şi
târziu m-a cuprins parcă frigul
(ziua-nflorea din pământ).
Am oprit lumina-n fereastră
cu perdeaua ostilă,
căci odată cu zorii
m-am întors fără mine.

Adăugat de: Lucia

vezi mai multe poezii de: Constantin Michael-Titus



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.