Unei vecine - Christian W. Schenk

Plină de afecțiune
În genunchi stai și te rogi
Domnului, să se răzbune
Pe vecinii pisălogi.

Crucea nu ți-o duci în spate
Și nici biblia n-o ști...
Când vorbești verzi și uscate
Încerci alții a-i prosti –

Stai cuminte în grădină
Și plivește rând cu rând
Sufletu-ți plin de neghină,
Vorbele îți măsurând.

Nu-mi mai da sfaturi neghioabe
Despre vatră și pământ,
Povestește-mi de podoabe
De machiaj sau de veșmânt!

Nu te știu nici de prenume
Și ce-i mult e mult prea mult -
Am trăit în astă lume
Mult prea mult ca să te-ascult...

Mulți vorbesc doar să nu tacă
Doar ca vremea să le treacă!

Ce e trist tot trist rămâne...

Adăugat de: Ioana D

vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.