Romanță - Cezar Baltag

Cândva, suind un clin fierbinte
zării o fată înainte.

Galbena zbatere-n pleoape,
departe poate, sau aproape.

Era frumoasă și venea…
Amurgul o întârzia.

Era un dor neînceput
și nesfârșit și am trecut

Cu pasul, dintr-o dată cald,
unul pe lângă celălalt.

Pe culmea largului de zări
Tăcuți ca două întrebări.

Și nu știam… și nu știa…
ce dor adânc ne despărțea.

—————————————————————
sursa: @versurisubfloridetei

Adăugat de: versuri sub flori de tei

vezi mai multe poezii de: Cezar Baltag



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.