Adina Speranta - poeziile altor autori

Mai cunoaște, mamă, Bugul sudic care
undă dintre unde rănitu-te-a oare?

Știe cîmpul cel cu mori cît de delicat

Cornii infernului, în măslin expirați:
suflat-au aer prin inima ce, goală, striga?
Dormea el dulce, oare, peste noi, îmbrățișați?
Pomu-l binecuvînți, iadu-l stingem așa?

Foști navigatori pe smârcuri insondabile
împăiați peste noapte în ateliere aristocrate
predică din cușca televizorului
unul este expert în domeniul oceanografiei politice

Celor de la „Meşterul Manole"


Uitaţi-mi, prieteni, şi ochii şi cântul,

(în Piazza del Popolo)

Unde-au fost plopi odată, înaltul obelisc,
În jur fântâna cade în jerbe de lumină

Sonoră soră, lira mea cioplită,
Ce deget îţi va prinde poesia?
Aştept flămând din tine melodia
Ca pe-o mireasă tristă şi uimită.

Culorile tăcute pe pânza lor adună
Atâta veşnicie cât nu e între noi
Şi versul lor de umbre în dimineaţa brună
Ritmează paşnic lenea trecutului condei.

Vezi steaua care cade pe cer ca o năframă?
În fluturarea calmă c-o moarte care vine
Va trece mai departe, se va opri la mine,
Sau va ucide frunze prin toamna de aramă?

Pe umăr, pe frunte, pe braţul tăcut,
Mă leagă de vremuri sonore inele,
Cling-clang peste lume brăţările-mi grele,
Pe trup strecurate din necunoscut.

Prea pură toamna bate lângă stea,
Ca un ceasornic vechi întors de vreme.
Eu nu mai am cerneli pentru poeme
Şi nici uitare pentru viaţa mea.