Adina Speranta - poeziile altor autori

Şi viaţa care merge înainte
şi fǎrǎ tine, şi fǎrǎ tine, şi fǎrǎ tine
triumfǎtoare viaţǎ pe ruine,

O crimă s-a produs, mai mică,
în noaptea neagră ca un dric:
o babă-naltă şi voinică
a îngropat, viu, un pisic.

Zăpada, tinereţea mea,
copilărie pală, mută,
tu, care eşti lumină, stea
ce piere surâzând tăcută

Studenția presupunea și mici distracții printre munți de carte
unde mai pui că mișunau fete atrăgătoare la orice facultate
iar printre cele mai ademenitoare erai și tu, rod copt din sud
cu sânii ca pâinile rotunde și calde de un kil și jumătate.

...Bine că avea de antrenor o antrenoare, în caz contrar
eram gelos, dacă antrenorul n-ar fi fost bătrân, ramolit –
doar mie unuia trebuia să-mi aparțină tot ce avea ea, –
farmecul, al frumuseții sale perpetuu, debordant infinit.

1

Inconștient sau nevrând
cu voie sau fără de voie

În urmă – un drum. În faţă – o cărăruie.
Casa, ca şi inima ta, răvăşită.
Cuvintele – bătute-n cuie.
Tăcerea – răstignită.

Cât trăim pe-acest pământ
Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.

Desenez o fereastră în zid,
în zidul surd, ca o moarte,
şi mă prefac c-o deschid
şi privesc pân-departe.

Mi-i teamă de o carte (o văd ades şi-n vis)
pe care aş deschide-o-nfrigurat
şi-n paginile ei aş da de-odat...
de toate versurile pe care incă nu le-am scris.