Poezii despre Adevăr:


  • Secătura

    Durǎ, vulgarǎ,
    Cu pretenţii de şcoală,
    Secătura ascunde
    Un suflet opac


    « samoila »
  • Sǎ nu mǎ simt torturat

    Am fost de multe ori
    Apostrofat
    Că nu-mi doresc
    Ce îşi doreşte omul,


    « samoila »
  • Ademenit de şarpe

    Mă preocupă omul rar,
    Chiar dacă umblǎ ameţit
    De spaima rece fǎrǎ har
    Cǎ e şi el ceva finit!


    « samoila »
  • Mântuitori

    Aş face-o cură
    De blâdeţe
    Iubindu-mi
    Chiar destinul,


    « samoila »
  • M-am dat lumii

    De glumesc, şi nu se face,
    Îmi cer scuze, cel puţin,
    Ironia mea, rapace,
    Ascunde un mare chin.


    « samoila »
  • Ca nişte mişei

    Între munţi de pietriş
    Şi stâlpi de curent,
    Se-aud
    Tractoarele-n muget.


    « samoila »
  • Am sǎ-i iert

    Mulţi nebuni
    Din lume
    Au inventat
    Nirvana,


    « samoila »
  • Dacǎ vrei

    Eu n-am avut onoruri
    Ca sǎ-mi lezeze lutul,
    Parale sau favoruri,
    Sǎ fac, cumva, pe mutul.


    « samoila »
  • Călător în timp

    Când timpul ne pǎrǎseşte veşnicia îi ia locul
    Viaţa obosit-adoarme accesând în vis norocul
    Rostul raţiunii piere hǎrţuit de toropealǎ
    Simţul cade în neştire pe aripi de îndoialǎ.


    « samoila »
  • Sărmanii

    Angoasa febrilă a pus stăpânire
    Pe oameni de gând spânzuraţi,
    Să îşi găsească dorita ieşire
    Din starea năucă de condamnaţi.


    « samoila »