Poezii despre Vise:

am visat cum câmpia se desface în două în noi
cum roua se frânge sub pleoapele aprinse
bolnav de frunză dudului timpul îi moare
iar tu respiri cu greu şi încet, încet în lanul cosit

Zâmbeau ferestrele la cel ce zăcea
În patul vechi şi ruginit,
Cel ce mesteca între dinţii ce-i lipseau
O bucată de tencuială galbenă...

Suntem intr-un vis adanc,
O noapte de dormire.
O dimineata pe pamant
Va da la toti trezire;

Dumnezeu cheamă pe cei singuratici
acasă Casa lor este singurătatea O
casă numai ferestre O casă cu nenu
măraţi ochi Aici locuieşte infinitul Aici

Am vazut cuvintele
Rostogolindu-se
In jerbe de foc
Peste visul meu tanar

Eu sunt poetul plugar
Chemat sa are in nestire
Tinutul interstelar
Prin iubire;

Thogrul şi străjerul

Odată, când, pe-o noapte furtunoasă,
Thogrul trecea pe lâng-un biet străjer

Cenușăreasa ta

Lasă-mă să fiu Cenușăreasa ta,
doar pentr-o noapte fermecată,

Sirena cu glas cristalin
Ma chiama-n talazuri sa vin,
M-asteapta cu dulcele-i vin
Turnat in petale de crin.

Sub nucul amintirii noastre
femeie am găsit doar astre

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE