Poezii despre Vara:

Pe mirişti se împleticea ploaia
Ca o pasăre beată și amețită.
Suveici de vânturi uscăţive
Depănau fuioare din covoarele

Limbile flăcărilor de foc
Se vedeau în deșertul
De dincolo de estuare.

Flori de vară, flori de vară,
Simt parfumul vostru iară
Și, privindu-vă, mă-ntreb
Ce vis nou să îmi înjgheb.

Vacanță

Împletind noul cu vechiul
Scoțând praful din unghere

Îți cauți destinul prin veri cu furtuni,
Te pierzi printre fire de negre genuni
Și aripi din praful urcat către nori
Te saltă-n concertul ce-ți mai dă fiori.

Şi pic cu pic picpicpicpic
darabana o bate cu degete sângerii
pe tejgheaua ceruită o ploaie
preaplină de ethosu-i ud

Torid afară...și nu- i prima oară,
Pe cerul alb nu e măcar o cioară
Să facă umbră prafului- pământ,
Mustim în zeama fără de cuvânt.

Ars poetica
...
Mii de puncte luminoase străbat a cerului cupolă,
Dincolo de care-aprinsă este-o lume minunată,

Canicula
...
Dimineață senină, multă lumină,
Ușor ușor coboară, o caniculară

Răcoarea serii
...
Spre alt orizont apoi să răsară
Domol, către creastă, orele curg.