Poezii despre Vara:
- O minte plinǎ de pǎcate
Pǎşea semeţ pe o cǎrare
O minte plinǎ de pǎcate,
Dar cu idei alambicate
Orȃnduite ȋn sertare
« samoila » - Vara, vremea nu apucǎ
Vara, vremea nu apucǎ
Sǎ devinǎ mai stabilǎ
Norii vin şi stau pe ducǎ
Neavȃnd de plante milǎ.
« samoila » - În răcoarea dimineții
În răcoarea dimineții
Aer proaspăt când inspir,
Conectată la natură
În bucurie mă resimt.
« Caianemus » - Mai știi tu vara-aceea în care ne iubeam?
Mai știi tu vara-aceea în care ne iubeam
Și ceru-și presărase azurul în priviri?
Ne mângâia tăcerea și orice gând aveam
Plutea ca o petală în zbor de heruvimi.
« Adina Speranta » - Apus
Rămân imagini de jăratic
De la albastrul rug de zi.
Apusul pâlpâie tomnatic
Măcar că toamna nu veni.
« bragagiu » - Peisaj nocturn
De pe mal de râu, arinii
Freamătă ceva în șoapte -
Poate nu vor ca în linii
Stelele să cadă-n noapte?
« bragagiu » - Plecare
Freamătă frunze-n toamna verii
Ca niște palme amețite
De parcă spun:„La revedere!”
Lăstunilor și răsăritei.
« bragagiu » - Erezia crucificării cuvintelor
Ce greu se închid rănile bucuriei Doamne
În fiecare cicatrice apune soarele
Din suferință întrupatu-s-au și stelele și
marea Chiar dacă în fiecare clipă dragostea
« Costel Zăgan » - Întoacerea caporalului George Bacovia
Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor
« Costel Zăgan » - Catrene
Rătăcea printre tineri cu ochi visători,
Gândea la măreţia lunii în mantia nopţii,
La legănatul holdelor aurii în arşiţa verii.
Ce frumos! Îndrăgostiţii nu cunosc spinii.
« Florica Ghigeanu »