- Acasă
- Singularitatea Tehnologică
Singularitatea tehnologică nu mai este numai o simplă ipoteză, fantezie, ficțiune Sci-Fi, ori utopie apocaliptică, dystopiană, este deja proiect în faza de construcție, proces inevitabil, revoluție științifică și intelectuală cu efecte și consecințe radicale și imprevizibile pentru viitorul speciei umane, homo sapiens. Sămânța inteligenței artificiale, algoritmele singularității, sunt deja semănate în ogorul fertilizat până la saturație al realității virtuale, au încolțit deja mai ales în mintea și în codul genetic și epigenetic al generației milenariste fascinate de perspectivele supraomenești ale cunoașterii, ale hiper-inteligenței cognitive și ale viziunii multidimensionale, care ar putea duce la apariția în lume, printre oameni, a cyborgilor transumani cu minte electronică, suprainteligență artificială și cutie craniană de silicon, conectate și integrate la circuitele invizibile ale unui singur creier electronic autonom cu putere de organizare și conducere a unui sistem planetar totalitar, a unei civilizații care la un moment dat practic s-ar putea să nu mai aibă prea multă nevoie de om ca ființă biologică, nici de diversitatea relativismului fluid și contingent al culturii postmoderne. Deocamdată însă suntem în perioada de tranziție, de entuziasm planetar, de joacă a ucenicului vrăjitor cu mașina pe care a pornit-o și nu mai știe cum să o mai oprească.
Omul contemporan este deja ancorat în circuitul și matricea virtuală și modelat subtil, sublimat și subliminal prin intermediul sistemului electronic integrat în ubicitatea de sub tentacolele de păianjen ale web-ului global. Prin cultivarea și idealizarea imaginii și a imaginației hiper-reale virtuale spiritul paradigmei noului eon substituie nevoia de a crede în existența lumii de dincolo, omul trăind deja cu senzația de plutire printre valurile nesfârșitului ocean electronic cu sentimentul că a ajuns deja în raiul viselor feerice ale paradisului virtual. Noua viziune a singularității tehnologice este în ultimă instanță o formă de misticism, de viziune gnostică, de inteligență programată, simulată, și proiectată la nivelul energiilor cuantice în miezul creierului calculatorului singular în noaptea rațiunii și a inteligenței emoționale omenești pe ecranele de dincolo de retina consumatorilor obsedați și hipnotizați de puterea fascinantă, iconodulă și fermecătoare a icoanei magice.
Hiper-realitatea cibernetică este precum o ceață densă într-o dimineață de vară. Pe cât se ridică mai sus soarele pe cer pe atât densitatea ceții se rărește, ceața se evaporă, devine inconsistentă. Unii însă din adicție, anxietate ori din teama singurătății transcedentale pe care o provoacă singularitatea tehnologică preferă să rămână în ceața imaginilor virtuale produse sau procesate de calculator, a iluziei care este, sau apare de multe ori a fi mai reală decât însăși realitatea subiectivă și cea obiectivă. Și cine mai are acum autoritatea să spună cuiva că visează, când toți de fapt plutim acum tot într-o stare de vis, fiecare pe lungimile sale preferate de undă electronică?
De-materializarea realității obiective și reconfigurarea acesteia prin simulație cibernetică duce în ultimă instanță la apariția hyper-realității, a simulacrului și a halucinațiilor multisenzoriale, a cyberculturii, cybertopiei, tehnofiliei, a eco-fundamentalismului mediascape, la lumea ca voință și reprezentare percepută, concepută și experiată din ce în ce mai mult doar prin spectrul realității virtuale, al extensiilor electronice ale sistemului nervos, a funcțiilor intelectuale și emoționale ale acestuia, conectate prin fibre optice invizibil depănate în țesătura quantică de dincolo de hotarele alchimiei psihice și ale viziunilor extrasenzoriale.
Drept consecință, circuitele electronice sfârșesc prin a modifica și remodela astfel circuitele nervoase organice, naturale, până când sinapsele, axonii și dendronii încordate la maximum cedează. Numai că organele și funcțiile naturale vor putea fi lesne înlocuite sau extinse prin proteze artificiale, prin vene, artere și capilare, prin matricea prin care circulă argintul topit al luminii electronice. Informația despre lumea exterioară nu mai este suplinită prin simțuri ci descărcată în matrice, direct de la sursa virtuală tehno-culturală. Existența într-o astfel de realitate virtuală, a teleprezenței non-materiale fără interior și exterior, a tehnofanteziei în care omul viitorului va semăna tot mai mult cu îngerii bionici, cyborgi, extraterești, crează iluzia că am și ajuns pe alte căi decât cele spirituale la apocastază, la armonia raiului electronic unde se asigură la toți visata și utopica împăcare cu sinele, cu lumea și creatorul.
Spectacolele cinematografice ale visului și imaginaţiei proiectate continuu, fără repaos, pe ecranul panoramic al minţii omeneşti, colaje şi avalanșe de imagini, idei și reprezentări produse de fabrica de iluzii a minții care au sau nu vreo bază reală ori vreun fundament statornic, care reflectă sau nu rosturile definitorii ale ființei, precum valurile urcă și coboară la suprafața psihicului ca după scurtă vreme să se stingă fără să lase urme inteligibile și vizibile în baza de date a memoriei precum umbrele care apar sub nori dar își pierd încet şi gradual conturul în amurg. Ideile viabile, mântuitoare, inspirate, care se întrupează în realitate și care schimbă realitatea sunt rare și de intensităţi diferite, vin de obicei spontan ca revelații care luminează fulgerător mintea și sufletul. Dar acestea nu mai sunt prinse ușor în năvoadele gândirii, scapă de sub observație, se pierd în neant. Mintea omului de astăzi este concentrată să vadă ceea ce îi place ori dorește să vadă, și nu mai are răbdarea de pescar atent și cumpătat care știe sau învață să aștepte ideea fecundă, salvatoare, ideea de care are nevoie pentru a schimba lumea și pe el însuși în spiritul adevărului, binelui și al frumosului.
Programăm astfel simulacrele electronice ale unei lumi virtuale, tehnice, artificiale, după chipul și asemănare omului, lume care fiindcă nu mai este naturală, firească nu mai trebuie neapărat să fie nici reală, nici frumoasă, nici adevărată. Într-o astfel de lume se presupune că răul de fapt nu ar mai exista, nu ar mai fi nici măcar absența binelui, ci doar doar binele ar exista, dar binele așa cum este înțeles de cei care programează lumea cea nouă în care urzeala ultimă a realității nu mai este cea reală în sensul natural, ci aceea a visului, a viziunilor virtuale și a prefigurațiilor magice. Filtrul realității și al gândirii critice ne separă încă de acel inefabil pe care omul l-a intuit dintotdeauna chiar și dinainte de a deveni conștient de sine, dar n-a ajuns încă să-l definească rațional ori conceptual. Și fiindcă nu avem acces la tainele divine, la misterul esenței și existenței dumnezeiești, la lumea de dincolo de aparent și contingent, încercăm să cream noi o lume după chipul și asemănarea noastră, imitație și substitut a icoanei divine. Și astfel o avalanșă de imagini și idei străine de ordinea și menirea firească ne-au indundat viziunea până dincolo de orizonturile cunoașterii și ale realității obiective, ale conștientului, inconștientului și supraconștientului individual și colectiv omenesc.
Cât însă suntem sub penumbra eclipsei, a iluziei, nu mai putem vedea lucrurile așa cum sunt ci doar conturul acestora, orizontul indefinit care se apropie și se depărtează după poziția sursei de lumină. Cine mai știe unde este punctul, linia de demarcare unde începe realitatea obiectivă și cea subiectivă, realul materializat și cel virtual, când însăși existența și non-existența au fost scoase din preocupările cunoașterii spirituale, au devenit doar subiecte ale cunoașterii filozofice abstracte, atomizate, ale deconstrucției științifice și tehnologice?
Un om care își deconstruiește însă casa fără să aibă nici măcar vreun plan ori vreo idee cum are să construiască alta în loc, când experimentează cu piatra de la temelie, cu apa, focul și argila cărămizilor de construcție, care demontează structurile și substructurile atomice, nu înseamnă că va mai ști totdeauna să pună totul la loc. Fără stâlpii verticali transcedentali de rezistență Turnul Babel al civilizației se poate prăbuși atunci când nimeni nu se așteaptă. Un bolovan urnit din vârful muntelui se poate prăvăli și amesteca din nou aurul cenușiu și argila din om. Tot astfel dacă stârnim din loc piatra din capul unghiului de la temelie, tot ceea ce nu este clădit în adâncuri pe fundație solidă, atunci când vine cutremurul se preface în nisip mișcător care se risipește în vânt.
După excesele revoluțiilor seculare prin care a fost nevoit să treacă în ultimile două secole, a culturilor și a civilizațiilor desacralizante pe care le-a creat, a unei istorii plină de bătălii istovitoare și fără nici un sens, omul este acum în căutare de noi experiențe și experimentări utile sau inutile, de creații esoterice și exoterice, non-tradiționale. Omul contemporan vrea înălțare la ceruri dar fără chenoză, reînviere sprituală dar fără asceză, fără smerenie și fără de cruce. Nu mai așteaptă ploaia harului divin ci își prepară singur în laboratoarele alchimiei psihice elixirurile pentru extazul și exaltarea sa faustică, narcisistică și egolatră, în spiritul noului eon de dincolo de postmodernism.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Ştiai că în Africa de Est poţi cumpăra bere produsă din banane?
1960 -S-a născut Yannick Noah, jucător francez de tenis.
1940 -S-a născut scriitoarea Francisca Stoenescu.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican

Distribuie: