- Acasă
- Sakura
Se spune că o moştenire genetică poate apărea până la a noua generaţie. Aici însă, nu era vorba de nicio genă, de niciun patrimoniu ereditar, ci pur şi simplu de radioactvitatea transmisă cel mai probabil prin sânge sau prin cine ştie ce celule afectate în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Ori poate că mama era doar purtătoarea unui virus care a afectat structura genetică a celulei, metamorfozându-se într-o consecinţă cu urmări catastrofale: cecitatea nativă a Sakurei.
Bâjbâi după păpuşa preferată căreia îi pusese numele mamei sale: Hana. De la ea ştia că Hana însemna floare şi că numele ei, Sakura, însemna cireşi înfloriţi. Asta pentru că o născuse chiar în luna aprilie, când în Japonia are loc cel mai mare festival dedicat naturii, ca însemnătate divină în tradiţia de adorare a florilor, un ritual de mare amploare consacrat efemerităţii vieţii. Un clipocit vesel o făcu pe micuţa drăgălaşă cu ochii migdalaţi să ciulească urechile. Inspiră cu toată puterea mirosul râului Abukuma, acea mirare a apei captivă-ntre cele două maluri, al cărui iz de stătut gâdila nărilei gingaşei Sakura. Foiala zilei apunea odată cu razele soarelui, iar undele de căldură necoaptă încă îmbrăţişau băştinaşii.
Zgomot de paşi se auzi la uşa fetei. Mersul familiar al mamei îi aduse liniştea şi se simţi protejată.
- Prinţesa mea iubită ce face?, zâmbi Hana cu blândeţe.
- Bine, mami. Te aşteptam, zâmbi şi Sakura îndreptându-şi chipul dulce după foşnetul de mătase al rochiei mamei sale.
- Ai luat-o cu tine pe Hana? Dormiţi împreună?
- Da, mami, râse fata în întunericul pe care-l ştia de atâţia ani.
- Ştii ce zi este mâine?
- Da. Este unsprezece martie. Dar nu e nicio sărbătoare...
Hana se apropie de pat şi strânse copila cu putere la piept.
- Pentru mine este, iubito! Mâine faci zece ani şi unsprezece luni, frumuseţe. Peste doar o lună este ziua ta şi împlineşti unsprezece anişori.
Râseră împreună, iar clinchetul de clopoţei al glasurilor lor atrase atenţia bunicii. Aceasta îşi târâi picioarele grele.
- Ce faceţi voi acolo, maimuţelor?, întrebă ea vesel.
- Stăm şi noi de vorbă ca fetele..., răspunse Hana glumeţ.
Keiko veni şi ea şi se aşeză de cealaltă parte a patului Sakurei.
- Bunico, bunico, tu ai păr alb?
- Da, iubito, răspunse Keiko punându-şi capul în poala fetiţei, lângă păpuşă.
- Cum arată culoarea albă?, întrebă Sakura deodată.
Keiko ridică din sprîncene şi privi tavanul din lemn de bambus. Oftă cu toată puterea, apoi începu să povestească cu răbdare.
- Sakura, culoare albă nu poate fi definită. Ea semnifică puritatea, căldura, dragostea şi luminozitatea. Auzi vocea Hanei? O iubeşti, nu? Ei bine, vocea ei este albă, aromată, dulce şi strălucitoare, asemeni unei stele de pe cer. Ceea ce vezi tu, în lumea ta, este întunericul, negrul. Opusul înseamnă alb. Este ca atunci când te frigi la degeţel şi-l pui repede în apă rece, ca să-ţi treacă. Frigul este opusul căldurii, întunericul este opusul luminii, urâtul este opusul frumosului.
Sakura râse scoţând la iveală câţiva dinţisori albi, de lapte încă, iar figura ei se destinse delicat.
Keiko, fără să vrea, scosese un oftat însă, iar Sakura se opri deodată:
- Ce-i, bunico? De ce te-ai înstristat?
Bătrâna nu răspunse.
- Uite, vezi? Acum nu mai eşti veselă...
- Lasă, nu mai băga şi tu în seamă o bătrână nesuferită ca mine, zâmbi ea.
- Dar tu nu eşti bătrână, bunico. Nu ai decât şaizeci şi cinci de ani.
Hana şi Keiko râseră amândouă şi dădură să se ridice de pe pătura Sakurei. Fetiţa însă, mai iute decât cele două femei, le prinse de mână cu o dexteritate pe care doar cei nevăzători o pot avea.
- Nu plecaţi!... Bunico, hai, te rog, spune-mi... De ce te-ai întristat?
Keiko se aşeză înapoi şi îşi sărută nepoţica pe frunte.
- Vezi tu, Sakura? Pe vremea când eu eram doar o fiinţă spirituală cu aripi, când nu ajunsesem încă pe lume, aici, în Japonia a avut loc o mare catastrofă. Cineva, un duşman de-al nostru, ne-a trimis un cadou nu prea plăcut: o minge uriaşă care a explodat. Mingea aceea conţinea aşa multă otravă, că a ucis zeci de mii de oameni, iar pe cei care au supravieţuit, i-a îmbolnăvit foarte grav. Pe atunci, mama mea Hikari, era însărcinată cu mine...
- Bunico, pe străbunica o chema Hikari?
- Da, puiule! Hikari înseamnă „iluminat”.
Sakura întoarse capul uşor şi-şi concentră toată atenţia pe auz, iar Keiko continuă blând:
- După ce mingea aia cu multă otravă a explodat, am fost nevoite să plecăm din Hiroshima şi să ne mutăm cât mai departe. Astfel, încet-încet am ajuns aici, în Iwanuma, Miyagi chiar când s-a construit oraşul şi tot aici am născut-o pe mama ta. Este destul de departe, la circa nouă sute de kilometri de oraşul unde s-a produs explozia.
Hana îşi privi mama într-un fel anume şi închise ochii, evitând să ofteze pentru a nu fi auzită. Ştia prea bine câtă suferinţă fusese în viaţa mamei sale, ştia că evocarea trecutului îi făcea rău, însă acum trebuia să povestească. Keiko relată mai departe:
- Şi atunci când duşmanii noştri ne-au trimis mingea aceea ucigaşă, după ce a explodat, a ieşit din ea un nor imens ca o ciupercă. Norul acela care s-a format atunci era foarte alb. Ca un puf, doar că un puf distrugător. I s-a spus bomba atomică şi este cea mai catastrofală armă de distrugere în masă construită vreodată de mâna unui om.
Sakura rămăsese în aceeaşi poziţie, iar pielea de pe braţe i se zbârli deodată. Conexiunile pe care le făcea în creier erau mult mai profunde decât ale celorlalţi copii de vârsta ei şi, de cele mai multe ori, uimea pe cei maturi cu inteligenţa şi logica sa. Îşi întinse piciorul sub pătură, se trase pe spate şi puse capul pe pernă apoi, cu ochii opaci, privi spre becul pe care nu-l vedea.
- Bunico, tu nu eşti rea, nu?, întrebă serioasă.
- Eu zic că nu, iubita mea, dar nu ştiu ce spun alţii...
Keiko îşi privi fiica, apoi o mângâie pe Sakura pe părul negru ca abanosul.
- Dar de ce mă întrebi?
Sakura ocoli răspunsul cu dexteritate.
- Întrebam şi eu aşa...
Hana se ridică de pe pat, iar Keiko imită gestul. Se aplecă, apucă de pătură şi o trase uşor peste Sakura până sub bărbie.
- Hai, noapte bună, îngeraş!
- Noapte bună, mami! Noapte bună, bunico!
Cele două femei zâmbiră şi ieşiră din cameră fără zgomot.
Hana însă se mai întoarse o dată şi o privi spre Sakura cu o dragoste nestăvilită. O sărută în gând din nou, apoi stinse lumina.
Gândul Sakurei stărui asupra ei o fracţiune de secundă, apoi îl îndepărtă iute, revoltată pe ea însăşi de o asemenea judecată. Cum să creadă că din cauza bunicii ei ea se născuse oarbă? Doar duşmanii aceia au greşit, nu ea. Oare plătea ea ceva din ceea ce făcuse Keiko? Nu, nu era cu putinţă. Scutură cu putere din cap, îşi strânse păpuşa în braţe şi adormi precum îngerii, cu un zâmbet suav pe chip.
Un vuiet asurzitor şi prelung se auzi deodată în mijlocul nopţii. Părea că vine de undeva din vintrele pământului, că acesta geme, se vaită şi se scutură ca apucatul, cuprins de friguri. Pe cer nu era nicio stea, iar întunericul era de nepătruns. Geamurile începuseră să zăngăne, iar podeaua aluneca în stânga şi în dreapta, ca un patinoar mobil ce pune la încercare capacitatea oamenilor de a-şi menţine echilibrul. Hana se sculă brusc foarte speriată şi dădu năvală în camera Sakurei. Keiko, mai înceată, se ridică şi ea şi se îndreptă spre uşa fetei. Tocurile de la uşi o luaseră razna, iar pereţii flambau în stânga şi în dreapta în unghiuri de-a dreptul periculoase. Duşumeaua nu mai era orizontală, ci părea că trasează în aer segmente neregulate, într-un dans haotic, mişcând cu putere tot ce se afla pe ea. Tânguiala apocaliptică a pământului îngrozi pe toată lumea, iar vecinii, rezemându-se de pereţi, se îmbulzeau afară, în stradă.
Sakura începu să ţipe, strângând în braţe păpuşa cu care adormise.
Clătinându-se pe picioare, cele trei reuşiră să iasă şi ele în stradă cu ce aveau pe ele.
Mişcarea tectonică însă continua cu o violenţă furibundă, zguduind din temelii toate casele, toate blocurile şi cele mai înalte clădiri. Furios, pământul certa oamenii pentru vina de a-l locui, de a-i extrage fără voie măruntaiele, de a-l batjocori milenii de-a rândul. Uneori, el îşi cere tributul, cere sacrificiul suprem şi astfel, obligă oamenii să plătească cu preţul vieţii cea mai mare culpă a lor: dispreţul şi ignoranţa faţă de ceea ce natura le-a oferit.
Noaptea neagră, care ar fi trebuit să se furişeze spre apus în acel ceas al dimineţii, se agăţa cu disperare de timp, oprindu-l în loc, chemând pământul în ajutor şi acoperind cerul cu o mantie neagră. Pământul urlă în continuare, iar venele începură să-i crape, căscând din loc în loc adevărate prăpăstii înguste şi adânci, înghiţind oameni, maşini şi case.
Timp de câteva minute nu se auzi decât ţipătul său tânguit, strigătul de revoltă şi zguduiala feroce. Apoi, o linişte macabră învălui oraşul. Oamenii au început să ţipe, la rândul lor, şi să plângă, să fugă care încotro, într-o agitaţie vecină cu nebunia.
Sakura, înspăimântată, întindea mânuţele după mama sa care plângea, iar Keiko dispăruse fără urmă.
Hărmălaia dură câteva ore după acel cutremur înfiorător, iar un ecran imens, atârnat pe zidul unei clădiri înalte, transmitea cele mai groaznice ştiri. Tocmai se produsese cel mai devastator cutremur din istoria Japoniei.
Apocalipsa zilei însă nu se încheia aici.
Un bărbat sosi în fugă aducând cu el ştiri noi: urmau inundaţiile.
- De unde inundaţii?, întrebă cineva.
- Cred că au ieşit fluviile şi râurile din matca lor.
Hana îşi căută disperată mama, dar nu o găsi nicăieri. Oare unde era?
Un zgomot infernal, un bubuit colosal avea să întunece acea zi pentru totdeauna.
Hana întoarse privirea şi un zid de apă murdară o făcu una cu pământul. Sakura se pierdu şi ea, înghiţită de val, iar oraşul fu devorat de un tsunami înalt de peste zece metri. Mii de oameni au pierdut lupta cu munţii de ape îndârjite ce s-au prăvălit peste ei ca nişte blindate.
Cutremurul din Tōhoku avea să intre în istoria Japoniei abuziv, strivind liniştea omenirii.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Aproximativ 20-30 de vulcani erup anual - în majoritatea cazurilor, aceştia sunt vulcani submarini.
1940 -S-a născut scriitoarea Francisca Stoenescu.
1949 -S-a născut Rick Wakeman, clăpar şi compozitor britanic (Strwabs, Yes).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican

Distribuie: