Poezii despre Primăvara:

Din orizonturi australe
În palmieri şi în catarge
Vin lebede – dalbe petale
Pe azuriul fără margini

Rondelul Privighetorii

În amurgul linlştit, sub farmecul serii
Într-un cadru spendid, din livadă ales,

Aruncă umbrela şi lasă să plouă
pe umerii-ţi goi, cu-atingeri de rouă,
cuvântul născut din trăiri pătimaşe
să-nece-n şiroaie porniri prea trufaşe

Rondel Primăvaratic

La briza vântului primăvăratic -
Pluteşte-n aer o mireasmă dulce,

Plânge un copac cu flori,
Curg lacrimi albe de petale,
Pe-al ierbii verde în fiori
Vântul mi le aşterne-n cale!

De-atâta primăvară nu simți cum înflorești,
Când ies din călimară ecouri îngerești?
Când se întorc cocorii şi iarba creşte-n tine,
Nu simți pe apa morii cum primăvara vine?

Se deapănă-amintirile în gânduri
Ca lâna pe un caier într-un vis
Prin fața ochilor se-aştern în rânduri
Mărgăritare dintr-un scrin deschis.

Din noaptea întristării m-am smuls acum o clipă
Vrăjită de parfumul duios de primavară,
De mugurii ce muşcă din ramul ce, în pripă,
Îmbracă straiul verde uitat de astă-vară.

Rondelul Planetei Albastre

Pământule, planetă cu lumină albastră,
Tu te-ai născut din dragostea cea mare

Rondelul unui parfum

În orice zi, când mijesc zorii
Respir... parfumul dimineţii